Unul dintre cele mai importante muzee de artă din Elveția a anunțat că va retrage cinci tablouri din colecția sa, în timp ce investighează dacă operele au fost furate de naziști, potrivit BBC.
Lucrările, care fac parte dintr-o colecție a Muzeului Kunsthaus Zurich, sunt realizate de unii dintre cei mai renumiți artiști din lume, printre care Claude Monet și Vincent Van Gogh.
Au existat multă vreme suspiciuni cu privire la proveniența lucrărilor din Colecția Emil Bührle, numită după un traficant de arme născut în Germania, care a făcut avere în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, producând și vânzând arme naziștilor.
Decizia de a retrage tablourile vine ca urmare a publicării unor noi orientări menite să abordeze numărul mare de opere culturale care nu au fost încă returnate familiilor de la care au fost furate.
Lucrările de artă care fac obiectul investigației sunt: „Jardin de Monet à Giverny” de Claude Monet, ”Portret al sculptorului Louis-Joseph” de Gustave Courbet, „Georges-Henri Manuel” de Henri de Toulouse-Lautrec, „Turnul vechi” de Vincent van Gogh și „La route montante” de Paul Gauguin.
Consiliul de administrație al fundației pentru Colecția Emil Buhrle a afirmat, într-o declarație, că "s-a angajat să caute o soluție corectă și echitabilă pentru aceste opere cu succesorii legali ai foștilor proprietari, urmând cele mai bune practici".
O a șasea lucrare din colecție, La Sultane de Edouard Manet, a fost, de asemenea, supusă unei examinări suplimentare, dar fundația a declarat că nu crede că noile orientări i se aplică și că pictura va fi analizată separat.
"Având în vedere circumstanțele istorice generale legate de vânzare, fundația este pregătită să ofere o contribuție financiară pentru moștenirea lui Max Silberberg în ceea ce privește destinul tragic al fostului proprietar", a precizat aceasta.
Silberberg a fost un industriaș evreu german a cărui vastă colecție de artă a fost vândută forțat la licitații de către naziști.
Se crede că a fost ucis în lagărul nazist de exterminare de la Auschwitz, în timpul Holocaustului.
Potrivit cotidianului Neue Zürcher Zeitung, a existat o dezbatere dacă Silberberg a fost forțat să vândă „La Sultane” sau dacă a făcut acest lucru în mod liber, din motive financiare.
Problema operelor furate sau vândute cu forța de naziști
Mai mult de 20 de țări, inclusiv Elveția, au acceptat la începutul acestui an noile bune practici ale Departamentului de Stat al SUA privind modul în care trebuie tratate operele de artă furate de naziști.
Acestea au fost emise pentru a marca cea de-a 25-a aniversare a Principiilor Conferinței de la Washington din 1998, care a stabilit un set de principii menite să asigure restituirea obiectelor care au fost fie furate, fie vândute cu forța.
Principiile reprezintă un recurs important pentru familiile care doresc să recupereze operele de artă jefuite, deoarece, în conformitate cu legislația elvețiană, nu se pot face în prezent cereri legale de restituire sau de despăgubire pentru operele din colecția Bührle, din cauza termenelor de prescripție.
Stuart Eizenstat, consilierul special al secretarului de stat al SUA pe probleme legate de Holocaust, a declarat în timpul anunțării celor mai bune practici în luna martie că se estimează că "peste 100.000 din cele 600.000 de tablouri și mult mai multe din milioanele de cărți, manuscrise, obiecte religioase rituale și alte obiecte culturale furate nu au fost niciodată returnate".
Până la moartea sa, în 1956, Bührle a adunat o colecție de aproximativ 600 de opere de artă. O mare parte dintre acestea sunt gestionate de Fundația Bührle și au fost expuse la Kunsthaus în cadrul unui împrumut pe 20 de ani.
Se spune că restul sunt expuse în casele rudelor supraviețuitoare ale lui Bührle.
