Preşedintele UE, Herman Van Rompuy, a apreciat vineri că acordul este echilibrat, neexistând "câştigători şi perdanţi", întrucât toată lumea a făcut concesii.
Astfel, preşedintele francez Francois Hollande a renunţat la renegocierea pactului bugetar, în schimbul planului de creştere economică de 120 miliarde de euro.
Şeful guvernului italian, Mario Monti, a fost de acord ca eventualele achiziţii de obligaţiuni suverane ale ţărilor cu probleme financiare să fie condiţionate de un calendar strict de reforme.
Premierul spaniol Mariano Rajoy a obţinut ca fondurile europene de stabilitate să recapitalizeze direct băncile, astfel încât ajutorul nu va mări datoria Spaniei, dar trebuie să aştepte crearea, până la sfârşitul acestui an, a unui mecanism de supraveghere financiară, prin Banca Centrală Europeană (BCE).
În schimbul concesiilor pentru susţinerea Spaniei şi Italiei, cancelarul german Angela Merkel a impus creşterea prerogativelor de supraveghere ale BCE şi crearea uniunii bancare.
Merkel a respins totodată cererile Franţei, Italiei şi Spaniei de lansare a a obligaţiunilor comune.
Partea cea mai delicată abia urmează să vină.
"Discuţiile tehnice vor fi cruciale şi se vor lovi de diviziunile naţionale deja cunoscute", potrivit unei surse europene.
Sarcina va reveni miniştrilor de Finanţe din zona euro, la viitoarea reuniune de pe 9 iulie.
Printre problemele care urmează să fie stabilite se află pragul de la care pot interveni fondurile europene pe piaţa obligaţiunilor suverane, ce sume pot mobiliza şi care va fi rolul BCE, CE şi al FMI.
Jonathan Loynes, analist la Capital Economics, notează faptul că Mecanismul European de Stabilitate (ESM) nu va putea acoperi decât o mică parte din datoriile care apasă Italia şi Spania.
În privinţa supravegherii bancare, rămân de clarificat prerogativele BCE şi relaţiile cu Autoritatea Bancară Europeană şi cu cele 10 ţări din UE care nu sunt membre ale zonei euro, o problemă extrem de sensibilă, mai ales la Londra şi Varşovia, a spus un diplomat european.
Eurogroup va analiza cererile de ajutor din partea Spaniei şi Ciprului şi solicitarea Greciei de relaxare a termenilor acordului de salvare cu BCE, CE şi FMI.
"Madridul vrea să primească rapid ajutorul pentru bănci, dar Comisia Europeană vrea aă evalueze dacă toate sunt viabile şi merită să fie ajutate", a arătat o sursă UE care crede că sprijinul nu va veni înaintea toamnei.
Situaţia Ciprului, care a cerut la rândul său sprijin pentru bănci, trebuie evaluată de troica CE, BCE, FMI.
