În urmă cu o lună Rusia a dat startul unui nou război al
resurselor: au adunat dovezi pentru a putea revendica Polul Nord.
Experţii demonstraseră că 25% din resursele minerale ale Globului
se află în acea zonă şi încălzirea globală şi
dispariţia unor gheţari tocmai a deschis calea trasportului naval
de mare tonaj în zonă. Imediat Canada şi SUA şi-au trimis
echipe de cercetare în zona Oceanului Îngheţat pentru a
contracara ofensiva Moscovei. Nici Danemarca sau Norvegia nu au părut
indiferente, dar deocamdată s-au limitat doar la declaraţii. Numai
că mai nou se prefigurează un conflict canadiano-american în
problema resurselor din zona nordică a planetei.
La summitul
Americii de la Montebello, Quebec, unde s-au întâlnit
preşedintele Mexicului, Felipe Calderon, cel al SUA, George W. Bush,
şi premierul Canadei, Stephen Harper, poziţiile ireconciliabile ale
ultimilor doi au devenit mai clare. În mod paradoxal, deşi cei
trei lideri au convenit să strângă şi mai mult cooperarea
economică în NAFTA (Asociaţia Liberului Schimb din America de
Nord) şi să colaboreze mai bine pentru apărarea continentului de
riscul terorismului, Polul Nord rămâne un mic ?ghimpe? în
relaţile americano-canadiene. Deşi un purtător de cuvânt al
Casei Albe a declarat că ?preşedintele Bush va asculta ce are de
spus premierul Harper?, SUA nu sunt deloc de acord cu dorinţa
Canadei de a-şi afirma suveranitatea asupra aşa-numitului ?Pasaj
nordvestic?, fâşia de ape navigabile ce despart Canada
continentală de insulele sale cele mai apropiate de Polul
Nord.
Washingtonul doreşte ca respectiva cale navigabilă să
aibă regimul unor ape internaţionale, iar Ottawa cere să-i fie
recunoscută suverantitatea asupra Pasajului, precum şi asupra unor
ape interioare.
Citiţi articolul complet în Gândul
