SUA şi Canada se ceartă pe Polul Nord

În urmă cu o lună Rusia a dat startul unui nou război al resurselor: au adunat dovezi pentru a putea revendica Polul Nord. Experţii demonstraseră că 25% din resursele minerale ale Globului se află în acea zonă şi încălzirea globală şi dispariţia unor gheţari tocmai a deschis calea trasportului naval de mare tonaj în zonă. Imediat Canada şi SUA şi-au trimis echipe de cercetare în zona Oceanului Îngheţat pentru a contracara ofensiva Moscovei. Nici Danemarca sau Norvegia nu au părut indiferente, dar deocamdată s-au limitat doar la declaraţii. Numai că mai nou se prefigurează un conflict canadiano-american în problema resurselor din zona nordică a planetei.

La summitul Americii de la Montebello, Quebec, unde s-au întâlnit preşedintele Mexicului, Felipe Calderon, cel al SUA, George W. Bush, şi premierul Canadei, Stephen Harper, poziţiile ireconciliabile ale ultimilor doi au devenit mai clare. În mod paradoxal, deşi cei trei lideri au convenit să strângă şi mai mult cooperarea economică în NAFTA (Asociaţia Liberului Schimb din America de Nord) şi să colaboreze mai bine pentru apărarea continentului de riscul terorismului, Polul Nord rămâne un mic ?ghimpe? în relaţile americano-canadiene. Deşi un purtător de cuvânt al Casei Albe a declarat că ?preşedintele Bush va asculta ce are de spus premierul Harper?, SUA nu sunt deloc de acord cu dorinţa Canadei de a-şi afirma suveranitatea asupra aşa-numitului ?Pasaj nordvestic?, fâşia de ape navigabile ce despart Canada continentală de insulele sale cele mai apropiate de Polul Nord.

Washingtonul doreşte ca respectiva cale navigabilă să aibă regimul unor ape internaţionale, iar Ottawa cere să-i fie recunoscută suverantitatea asupra Pasajului, precum şi asupra unor ape interioare.

Citiţi articolul complet în Gândul