Washingtonul a prezentat scuze, vineri, sutelor de guatemalezi infectaţi cu boli cu transmitere sexuală în cadrul unui studiu efectuat de guvernul american în urmă cu peste 60 de ani, calificat drept "crimă împotriva umanităţii" de Guatemala, relatează AFP.
Studiul, efectuat din 1946 până în 1948 în Guatemala, era "clar contrar eticii" şi "condamnabil", au declarat secretarul de Stat, Hillary Clinton, şi secretarul pentru Sănătate, Kathleen Sebelius.
Aproximativ 1.500 de persoane au participat la acest experiment care avea ca obiectiv să determine dacă penicilina, care abia începea să fie folosită, poate fi utilizată pentru a preveni bolile cu transmitere sexuală (BTS).
Cercetătorii au ales drept cobai persoane vulnerabile, inclusiv bolnavi mental, şi nu le-au informat nici cu privire la obiectul cercetărilor, nici cu privire la ce urma să li se întâmple. Ei le-au încurajat să transmită bolile sexuale şi nu i-au tratat pe cei care au contractat sifilis.
Cel puţin un pacient a murit în timpul studiului, fără să se stabilească dacă experimentul a fost la originea decesului.
"Ceea ce s-a întâmplat atunci este o crimă împotriva umanităţii şi Guvernul îşi rezervă dreptul de a depune plângere", a reacţionat preşedintele guatemalez, Alvaro Colom, care a fost informat joi de Clinton.
Preşedintele american, Barack Obama, i-a transmis în cadrul unei convorbiri telefonice "regrete profunde" şi a prezentat "scuze tuturor celor afectaţi", a informat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Robert Gibbs, într-un comunicat.
Studiul era finanţat de o bursă a Institutului american de sănătate (NIH), acordată Biroului sanitar panamerican, devenit ulterior Organizaţia panamericană pentru sănătate.
Iniţial, cercetătorii au inoculat sifilis sau gonoree unor prostituate, lăsându-le apoi să întreţină raporturi sexuale cu militari sau deţinuţi.
Într-o a doua fază, "văzând că puţini bărbaţi sunt infectaţi, abordarea cercetării s-a schimbat şi a constat în inocularea (acestor boli) direct soldaţilor, deţinuţilor şi bolnavilor mentali", potrivit unor documente care descriu studiul.
Francis Collins, directorul NIH, a calificat studiul drept "profund îngrijorător", vorbind despre "un exemplu revoltător al unui capitol negru al istoriei medicinei". El a subliniat că directorul american pentru Sănătate de la acea vreme, Thomas Parran, a fost probabil pus la curent cu experimentul.
Studiul, care nu a fost niciodată publicat, a fost dat publicităţii anul acesta, după ce un profesor de la Wellesley College, Susan Reverby, a găsit din întâmplare documente de arhivă care menţionau experimentul efectuat de controversatul doctor american John Cutler.
Antena3.ro
