SUA coboară toate drapelele în bernă, comemorând 50 de ani de la asasinarea lui John F. Kennedy

Toate drapelele vor fi coborâte în bernă, vineri, în SUA, în memoria celui de-al 35-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii, John F.Kennedy, de la a cărui asasinare se împlinesc 50 de ani.

„Pentru a deplânge pierderea unui mare slujitor al statului, vizionar şi înţelept idealist”, drapelele de pe clădirile oficiale urmează să fie coborâte în bernă, a anunţat, joi, actualul preşedinte american, Barack Obama.

De asemenea, şeful de la Casa Albă a proclamat ziua de 22 noiembrie drept "Ziua comemorării preşedintelui John F.Kennedy".

Vineri, pe tot teritoriul SUA, vor fi comemoraţi 50 de ani de la asasinarea lui John F. Kennedy, prin servicii religioase, momente de reculegere sau lecturi publice. Preşedintele Obama i-a îndemnat pe toţi americanii care ridică frecvent drapelul în faţa caselor lor sau deasupra companiilor private să le coboare în bernă.

Momentul culminant al comemorărilor va avea loc la ora locală 12:30 (20:30 ora României), exact ora la care JFK a fost împuşcat pe 22 noiembrie 1963, la Dallas, Texas.

În "oraşul urii", aşa cum a fost numit în urma atentatului, se va ţine un minut de reculegere şi va avea loc o ceremonie de aproximativ o oră în Dealey Plaza, locul în care Kennedy a fost asasinat.



Oficial, John F. Kennedy a fost ucis de Lee Harvey Oswald, un simpatizant comunist de 24 de ani, dar diferite teorii ale conspiraţiei s-au născut în ultima jumătate de secol, mai ales după ce presupusul asasin a fost, la rândul său, împuşcat mortal, la două zile după ce a fost arestat, de către Jack Ruby, proprietarul unui club de noapte din Dallas.

Mitul Kennedy

Alături de controversa din jurul morţii sale, Kennedy a continuat să trăiască în memoria colectivă prin mitul care l-a înconjurat.

La 50 de ani de la asasinarea sa, JFK este încă privit ca un exemplu a ceea ce trebuie să fie un preşedinte. Pentru americani, şi nu doar pentru ei, el va fi totdeauna tânăr şi frumos, un soţ şi un tată model.



Kennedy şi-a construit o imagine excelentă, fiind primul preşedinte care a înţeles puterea televiziunii, într-o perioadă în care aceasta câştiga definitiv teren în faţa radioului.

Mitul Kennedy a rezistat în timp şi chiar a devenit mai puternic, lăsând în umbră faptul că avea serioase probleme de sănătate sau că infidelităţile sale erau frecvente.



Astfel, într-un sondaj Gallup, trei sferturi dintre americani l-au plasat pe JFK în fruntea listei conducătorilor americani moderni care vor rămâne în istorie ca figuri „remarcabile” , în faţa lui Ronald Reagan şi Bill Clinton.

Deşi a fost preşedintele SUA doar 1036 de zile, Kennedy continuă să fie unul dintre cele mai discutate personaje istorice. Şi din punct de vedere al realizărilor sale politice, părerile sunt influenţate de mitul care-l înconjoră. Aşa se explică faptul că, de multe ori, discursul în privinţa bilanţului său se referă mai mult la ceea ce ar fi putut face, decât la ceea ce a făcut de fapt.

Acest lucru se întâmplă în special atunci când vine vorba despre lupta pentru drepturi civile şi despre Războiul din Vietnam.

În acelaşi timp, din scurtul său mandat la Casa Albă, istoria reţine înfrângerea din Golful Porcilor, criza rachetelor din Cuba, când lumea a fost mai aproape ca niciodată de un război nuclear, şi lansarea programului Apollo, care va culmina cu trimiterea unui american pe Lună.

Un excelent orator, John F. Kennedy a rămas în mentalul colectiv pentru două declaraţii celebre: „Ich bin ein Berliner”, în timpul unei vizite la Berlin, într-un moment în care actuala capitală a Germaniei era divizată între Est şi Vest, şi „Nu întreba ce poate face ţara ta pentru tine, ci întreabă ce poţi face tu pentru ţara ta”, lansată în chiar ziua învestirii sale.

Ambele declaraţii l-au făcut extrem de popular şi continuă să fie citate şi la jumătate de secol de la moartea sa. Ca o dovadă a faptului că Mitul Kennedy rezistă în timp.