Astfel, rezolvarea unui Sudoku sau jocul pe calculator aduce acelaşi beneficii ca şi actualizarea profilului pe Facebook, susţine doctorul Tracy Alloway.
Însă mesajele text scurte, micro-blogging-ul specific Twitter, şi urmărirea videoclipurilor pe YouTube slăbesc memoria de scurtă durată, cunoscută şi după denumirea ?memorie de lucru?.
Această memorie presupune atât abilitatea unei persoane de a-şi aminti informaţia dar şi de a o folosi.
La un interviu pentru o slujbă, spre exemplu, un candidat se va folosi de memoria de lucru pentru a-şi impresiona angajatorul prin răspunsurile la întrebările adresate de acesta.
Doctorul Alloway, de la universitatea scoţiană Stirling, a studiat memoria de lucru şi este de părere că este cu mult mai importantă pentru succesul şi fericirea în viaţă decât coeficientul de inteligenţă (IQ).
Echipa acesteia a dezvoltat un program pentru exersarea acestei memorii, care a crescut considerabil performanţele unor copii de la o şcoală din Durham, în vârstă de 11 şi 14 ani, care aveau dificultăţi de învăţare.
După opt săptămâni de training prin programul ?JungleMemory?, coeficientul de inteligenţă al copiilor a crescut cu până la 10 puncte. Un copil care era considerat ?codaşul? clasei a ajuns să concureze cu colegii săi consideraţi cei mai inteligenţi.
?Efectul este impresionant?, a declarat doctorul Alloway, care a susţinut marţi o prelegere, în cadrul Festivalului Britanic de Ştiinţă din cadrul Universităţii din Surrey, Guildford.
Jocurile video care presupun planuri şi strategii, cum ar fi cele din seria Total War, antrenează de asemenea memoria de lucru, susţine dr. Alloway.
?Nu spun că sunt bune pentru abilităţile de socializare, însă acestea determină utilizarea memoriei de lucru. În acest fel o persoană ţine cont de acţiunile trecute şi le plănuieşte pe cele din viitor?, a spus ea.
Sudoku a ajutat de asemenea memoria de lucru, ca şi interacţiunea cu prietenii de pe Facebook, subliniază doctorul.
Însă, natura ?instantă? a mesajelor text, Twitter sau YouTube nu sunt indicate pentru memoria de lucru. ?Pe Twitter primeşti un flux continuu de informaţii, însă este, în acelaşi timp, unul foarte succint. Nu eşti nevoit să procesezi informaţia?, a spus dr. Halloway. ?Atenţia este redusă, creierul nu este utilizat prea mult, prin urmare nici conexiunile între neuroni nu sunt îmbunătăţite?
Cercetătoarea a mai spus că există dovezi clare care leagă vizionarea programelor de televiziune, cu sindromul Deficitului de Atentie/ Tulburare Hiperkinetică (ADHD), iar utilizarea intensivă a mesajelor scurte de tip text (specifică Twitter), cu IQ-urile scăzute.
Antena3.ro
