?Gheaţa va dispărea complet în 20 - 30 de ani, pe parcursul verii, şi va scădea considerabil într-un timp mult mai scurt. În 10 ani Oceanul Arctic va fi deschis navigaţiei pe timpul verii?, a declarat Peter Wadhams, profesor la Universitatea Cambridge.
În cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Londra, el a prezentat concluziile unei misiuni ştiinţifice conduse, pe parcursul a 73 de zile din primăvara lui 2008, de exploratorul britanic Pen Hadow.
Obiectivul acesteia a fost măsurarea grosimii gheţii în timpul iernii, pentru a stabili cu precizie viteza cu care se topeşte calota arctică. Pe distanţa de 450 de kilometri, parcursă de echipa sa, grosimea medie a gheţii a fost de 1,8 metri iar în zona crestelor fromate prin presiune, a măsurat 4,8 metri.
?Grosimea de 1,8 metri este specifică gheţii formate pe parcursul unui an, care este mai vulnerabilă pe parcursul verii. Iar gheaţa acumulată de-a lungul mai multor ani se diminuează foarte rapid. Este cel mai bun exemplu în privinţa încălzirii globale în desfăşurare?, a precizat Wadhams.
În opinia lui Martin Sommerkorn, de la Global Fund for Nature (WWF), care a participat la expediţie, ?studiul zugrăveşte un tablou foarte sumbru în privinţa topirii calotei glaciare?, care este ?mult mai rapidă decât am crezut?. El a subliniat şi faptul că topirea banchizei de gheaţă va avea efecte ce vor trece de Oceanul Arctic.
În afara dispariţiei faunei, fenomenul duce la creşterea nivelului oceanic, la schimbări în curenţii atmosferici şi oceanici dar şi la eliberarea unui mare volum de gaze cu efect de seră, considerate responsabile pentru încălzirea globală, susţine Sommerkorn.
El a mai spus că permafrostul arctic (pământul îngheţat permanent) conţine la fel de mult dioxid de carbon ca şi atmosfera, iar suprafaţa îngheţată a Oceanului Arctic conţine mai mult CO2 decât întregile rezerve de cărbune, petrol şi gaz ale planetei.
Antena3.ro
