Potrivit unei complexe formule economice dezvoltată de doi profesori, o abundenţă mai mare mai degrabă afectează decât creşte sentimentul de bunăstare al unui popor.
Pe baza unui model matematic, economiştii susţin că odată ce un stat ajunge la un standard rezonabil de viaţă poate obţine doar mici beneficii din creşterea averii populaţiei sale.
De fapt, persoanele se vor simţi mai prost pe măsură ce naţiunea devine mai bogată.
Profesorii Curtis Eaton şi Mukesh Eswaran susţin că pe măsură ce ţările devin mai bogate, oamenii se concentrează mai mult de simboluri de statut fără importanţă precum haine de firmă şi maşini scumpe, în speranţa de a copia celebrităţi bogate.
?Aceste bunuri reprezintă 'un joc cu sumă zero' pentru societate: satisfac proprietarul, îl fac să pară bogat, dar toţi ceilalţi se simt mai prost?.
Profesorii subliniau că cercetarea lor se adaugă studiilor anterioare ce demonstrau că fericirea şi sentimentul de comunitate au stagnat în statele care s-au bucurat de o anumită creştere a veniturilor.
Munca lor a fost inspirată de economistul Thorstein Veblen, care în 1899 remarca faptul că este folosit consumul ca modalitate de câştigare şi semnalizate a statutului.
Economiştii au remarcat că pe măsură ce oamenii devin mai bogaţi, aleg bunuri Veblen, în defavoarea altor produse.
'Cei cu avere peste medie consumă produse Veblen cu un impact pozitiv pentru fericirea lor. Dar cei cu avere sub medie nu îşi pot permite acele bunuri, aşa că au un impact negativ asupra fericirii lor.' Drept urmare, creşte bogăţia, persoanele sunt mai avute, dar nu mai fericite.
Antena3.ro
