Peste 12% dintre persoanele interogate se declară "pregătite să îşi vândă votul imediat", iar un procent "nu ştiu dacă ar face acest lucru", reiese dintr-un sondaj efectuat asupra unui eşantion de 1.000 de persoane cu drept de vot, în perioada 15-17 octombrie, de către Institutul Alpha Research.
Acestora li se adaugă alţi 6,8% "posibili" vânzători de voturi, a declarat Katia Hristova, un politolog din cadrul asociaţiei. Ei ar fi dispuşi să cedeze voturile dacă ar fi plătiţi cu sume mai mari.
Cei care îşi vând voturile în localităţi mici primesc în schimb suma de 30 de leva (aproximativ 15 euro), iar cei din oraşele mari primesc 50 de leva (aproximativ 25 de euro). Întrebaţi care sunt motivele pentru care fac acest lucru, 58% au declarat că sunt "săraci şi au nevoie de bani". Restul se referă la cadrul corupţiei generalizate din ţară.
Studiul a mai constatat că 7% dintre alegătorii bulgari sunt supuşi unor presiuni din partea angajatorilor, pentru ca să voteze un anumit candidat. Această practică este curentă în micile localităţi, a declarat Hristova.
Peste 80% dintre persoanele interogate apreciază că alegerile sunt supuse la diverse manipulări. Organizaţia Transparence sans Frontieres se pregăteşte să veritfice informaţii potrivit cărora sunt "cumpărate" comisii electorale întregi, în birourile de votare din localităţi mici.
"Cumpărarea de voturi" este interzisă de lege, dar este o "practică tenace", exersată de la prăbuşirea comunismului, în schimbul unor sume de bani, dar şi în schimbul unor alimente, "cadouri" sau anularea unor datorii.
Conform Codului Penal, "vânzarea de voturi" este pasibilă de trei ani de închisoare şi plata unei amenzi cuprinse între 500 şi 2.500 de euro. De asemenea, legea garantează imunitate alegătorilor care recunosc că şi-au vândut votul, dar şi intermediarilor care-i denunţă pe cei de la care primesc ordinul. Aceştia sunt pasibili de cinci ani de închisoare şi o amendă în cuantum de 5.000 până la 10.000 de euro.
