„Europa nu-și poate permite să rămână reactivă”. Comisia Europeană a prezentat strategia sa de criză, miercuri, informează Politico. Fiecare cetățean ar trebui să aibă suficientă hrană stocată pentru a fi autosuficient vreme de cel puțin 72 de ore în caz de criză, avertizează Comisia Europeană, conform unui draft al Strategiei sale pentru Starea de Pregătire a Uniunii.
„În cazuri de perturbări extreme, perioada inițială este cea mai critică”, se arată în documentul care prevede diverse scenarii, de la război la atacuri cibernetice, apariția unor boli mortale sau dezastre naturale produse de criza climatică.
La cinci ani de la primele lockdown-uri din pandemia de Covid-19, trei ani de la declanșarea invaziei rusești împotriva Ucrainei și după apariția a numeroase dezastre naturale și șocuri financiare care prezintă un risc aproape permanent, planul este menit să ajute la gestionarea situației, în condițiile în care Europa sare dintr-o criză veche într-una nouă.
„Niciuna dintre crizele majore din ultimii ani nu a fost izolată sau de scurtă durată. Europa nu-și mai poate permite să rămână reactivă”, se arată în comunicatul transmis de Comisie.
Vicepreședinta Comisiei, Roxana Mînzatu, prezintă strategia menită să-i ajute pe europeni „la nivel de gospodărie”.
Conform draftului de 17 pagini, strategia europeană este de a crea „o Uniune securitzată și rezistentă, cu capacități necesare să anticipeze și să gestioneze amenințările și problemele, independent de natura sau originea lor”.
Printre recomandările pentru țările membre se includ direcții pentru „acoperirea rezervelor de provizii esențiale, planuri de criză, gestionarea adăposturilor disponibile și măsuri pentru a asigura disponibilitatea spațiilor critice”.
La doar câteva săptămâni de când Europa și-a publicat prima strategie de apărare oficială, planul de pregătire prezintă ca „problemă de urgență” nevoia Europei și țărilor ei de a-și consolida capacitatea de pregătire în toate sectoarele.
Actori ostili
Pregătirea pentru război este una dintre elementele centrale ale strategiei europene – deși nu vine cu vreo inițiativă nouă în domeniul apărării, strategia propune un model de gestionare a crizelore asemănător cu cel folosit de statele nordice – în care societatea pe de-a întregul, de la simpli indivizi la companii și guverne, este implicată.
Planul Comisiei se bazează pe concluziile raportului Niinisto (denumit după fostul președinte al Finlandei – n. red.) care a făcut propuneri pentru îmbunătățirea pregătirii europene de război și pentru apărare civilă.
Conflictul geopolitic ar putea să apară rapid și să vină inclusiv în forma unor ofensive militare rapide.
În plus, Europa trebuie să fie pregătită pentru atacuri cibernetice, conform draftului citat. De când a început războiul din Ucraina, Rusia și-a accentuat activitatea în spațiul cibernetic, țintind infrastructura critică, precum rețelele energetice. Flancul esti al Europei, în special, a suferit de pe urma unor astfel de atacuri hibride.
China, Iranul și Coreea de Nord au țintit și ele în mod consistent guvernele, companiile și alte organizații cheie occidentale. Atacurile hibride și atacurile cibernetice au devenit „o caracteristică permanentă a realității noastre de astăzi”, se mai arată în documentul UE.
O propunere cheie discutată este crearea unui „sistem european de alertă de securitate cibernetică”, despre care Comisia spune că ar îmbunătăți capacitatea de detectare a amenințărilor. Propune, de asemenea, programe de antrenament în domeniul digital și ajutor pentru țările aspirante la statutul de membru UE și cere folosirea mai accentuată a diplomației cibernetice și o mai bună cooperare cu NATO în domeniu.
Companiile au și ele un rol activ de jucat – e nevoie de împărtășirea de informații și de ințiative anticipatorii și de abordări strategice.
„UE trebuie să promoveze cooperarea între organizații publice și private în sectoare strategice precum cel al securității cibernetice și să se asigure că nevoile forței de muncă și oferta educațională sunt asigurate”.
Dezastre naturale
Pregătirea nu ține doar de „dezastre potențiale provocate de om”, spune Mînzatu – „ci și de felul în care reacționăm la inundații, pentru că am văzut ce s-a întâmplat în Spania”.
Mulți oameni nu știu ce să facă în fața dezastrelor naturale, mai spune ea. „Toate aceste tipuri de crize necesită niște abilități de bază, un tip de înțelegere și cunoștințe despre ce ar trebui să faci prima dată”.
Comisia propune un sistem de aprovizionare generalizat în UE pentru a consolida accesul la resurse crtiice în caz de urgențe și dezastre, contramăsuri medicale, acces la materii prime, echipament de energie și apă și alimente.
Prin această strategie vor fi combinate rezervele centralizate ale UE cu contribuțiile statelor.
În plus, va fi prezentată și o strategie pentru contramăsuri medicale față de amenințări de sănătate publică, menită să complimenteze stocurile de contingență propuse anterior.
Comisia vrea să consolideze și coordonarea sa pentru răspunsuri la crize prin crearea unui centru de coordonare a crizelor.
Dacă unele țări UE vor să se concentreze pe apărare, altele văd problemele generate de criza climatică drept mai importante. Mînzatu argumentează că cele două sunt fețe ale aceleiași monede.
„Nu poți avea apărare și nu poți avea o Europă verde fără pregătire și nu putem avea pregătire prin ignorarea ambițiilor verzi și țintelor verzi ale UE”, a spus ea.
Pregătirea mai bună ține și de un acces mai flexibil la bani lichizi – Comisia propune evaluarea instrumentelor financiare pentru răspunsul la criză pentru a asigura mecanisme de finanțare scalabile și adaptabile la riscuri și crize în evoluție.
Comisia Europeană plănuiește și includerea acestor elemente în investițiile externe ale UE, inclusiv prin accentuarea implementării proiectelor de rezistență și adaptare climatică în țările partenere.
Toate acestea urmează să fie „integrate și generalizate” în legislația europeană, în politici și programe, conform documentului.
