"Eram afară când am văzut teroriştii venind", a povestit un român care lucra la complex şi care s-a aflat, împreună cu sute de angajaţi algerieni şi străini, sub ameninţarea unui comando apropiat de Al-Qaida.
Potrivit martorilor oculari, citaţi de AFP, atacatorii erau puternic înarmaţi, cu lansatoare de rachete şi arme kalaşnikov.
"Au început să tragă asupra forţelor de securitate", apoi "au intrat şi au început să ia ostatici"."M-am baricadat cu un alt coleg în birou, blocând uşa cu un obiect de mobilier", a explicat fostul ostatic.
Informaţii noi în cazul ostaticilor din Algeria. Atacatorii ar fi lucrat pentru British Petroleum în momentul incidentului
Câţiva dintre ostatici s-au refugiat în tavanul fals, alţii s-au ascuns sub pat, la fel şi francezul Alexandre Berceaux. "Am rămas ascuns timp de aproape 40 de ore în camera mea. Am stat sub pat. Am pus scânduri cam peste tot, în caz de nevoie. Aveam puţină mâncare, ceva de băut, nu ştiam cât timp va dura", a povestit acesta.
Dar atacatorii erau în mod vizibil dispuşi să facă totul pentru a găsi străinii care încercau să se ascundă, aşa cum a povestit un angajat algerian care a reuşit să scape.
Românul din rafinăria MORŢII. Povestea incredibilă a evadării
Au luat un britanic şi, îndreptând arma împotriva lui, "l-au ameninţat până când acesta şi-a chemat prietenii, în engleză, spunându-le: ieşiţi, ieşiţi, nu vă vor ucide. Căutau americani", a povestit acest supravieţuitor. "După câteva minute, l-au ucis".
Străinii au fost principalele ţinte
"Teroriştii ne-au spus: nu aveţi nimic de-a face în această poveste, sunteţi algerieni şi musulmani. Vă vom elibera", a explicat Iba El Haza, un şofer algerian angajat la complex.
Un alt angajat algerian a declarat pentru Mail on Sunday: Au mers într-o clădire, "au adunat expaţii, i-au pus să facă un cerc şi le-au prins explozibili în jurul gâtului".
"Noi ceilalţi, algerieni, am fost regrupaţi separat şi am fost trataţi cu bunăvoinţă. Ne-au spus că nu vom fi ucişi pentru că suntem musulmani şi că ei nu caută decât creştini", a povestit el.
Mărturiile ostaticilor arată că algerienii aveau dreptul să trimită mesaje telefonice sau să telefoneze, dar răpitorii, foarte bine informaţi în legătură cu configuraţia zonei, au întrerupt reţeaua pentru a împiedica angajaţii străini să facă acest lucru. Unii dintre ei au reuşit totuşi să transmită mesaje graţie unui circuit de urgenţă.
"Mă recepţionaţi? Am fost luat ostatic de Al-Qaida", a scris familiei sale Stephen McFaul. Irlandezul în vârstă de 36 de ani a reuşit să scape atunci când armata algeriană a atacat vehiculele în care membrii comandoului încercau să transporte ostaticii, înfăşuraţi în explozibili.
Şi alţi ostatici au reuşit să fugă, printre care un norvegian în vârstă de 57 de ani, care a petrecut 15 ore în deşert împreună cu alte şapte persoane şi care a mers pe jos până în oraşul In Amenas, situat la o distanţă de aproximativ 50 de kilometri, deshidratat şi epuizat, potrivit unui cotidianului norvegian.
Însă nu toţi au avut această şansă: trei japonezi au fost executaţi în momentul în care încercau să fugă cu o maşină. Şase dintre compatrioţii lor au fost ucişi cu sânge rece în camerele lor.
Atacatorii au "venit cu dalte şi s-au îndreptat către camerele japonezilor", a declarat foarte emoţionat un ostatic algerian. "Un terorist a strigat: „open the door” (deschideţi uşa), cu un accent nord-american, apoi a tras", a explicat el.
