Recomandare din top articole
NATO a anunțat vineri că va prelua un rol mai important în coordonarea livrărilor de armament pentru Ucraina, în contextul candidaturii la președinție a republicanului Donald Trump, cunoscut pentru poziția sa critică față de Alianță, informează Reuters, citat de Agerpres.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat la Bruxelles că aceste eforturi nu vor transforma NATO într-o parte a conflictului dintre Ucraina și Rusia, dar vor întări sprijinul pentru Ucraina, permițându-i să-și exercite dreptul la autoapărare.
Miniștrii apărării din țările aliate au aprobat planul de coordonare a asistenței militare de către NATO. Stoltenberg a explicat că NATO va coordona asistența de securitate și instruirea pentru Ucraina prin misiunea oficială NSATU (NATO Security Assistance and Training for Ukraine). Comandamentul NSATU va fi situat la un complex american din Wiesbaden, Germania, și va avea noduri logistice în estul teritoriului Alianței.
Misiunea va avea un efectiv de aproximativ 700 de persoane din state membre și partenere NATO, sub comanda unui general-locotenent subordonat comandantului suprem al NATO din Europa.
Lansarea proiectului va avea loc la summitul NATO din Washington
Planul fusese aprobat la nivel inferior înainte de anunțul oficial, iar lansarea proiectului va avea loc la summitul NATO din Washington, în iulie. Ungaria a renunțat la opoziția sa față de pachetul de asistență pentru Ucraina în timpul unei vizite a lui Stoltenberg la Budapesta. Premierul ungar Viktor Orban a declarat că țara sa nu va bloca deciziile Alianței, dar nu se va implica activ.
Coordonarea NATO este considerată un efort de "protecție anti-Trump", permițând Alianței să joace un rol mai direct în războiul împotriva Rusiei, fără a implica forțele sale proprii. Cu toate acestea, Statele Unite rămân cea mai mare putere din NATO și furnizează cea mai mare parte a armamentului pentru Ucraina, deci Washingtonul ar putea continua să reducă ajutorul occidental pentru Kiev.
Stoltenberg a apreciat că oferta de negocieri formulată de președintele rus Vladimir Putin nu este făcută cu bună-credință. Putin a propus retragerea forțelor ucrainene din teritoriile revendicate de Rusia și renunțarea oficială a Ucrainei la aderarea la NATO.
Secretarul general al NATO a subliniat importanța menținerii nivelului actual al asistenței pentru Ucraina, estimată la 40 de miliarde de euro anual, distribuită proporțional cu PIB-ul fiecărui stat membru. Acordul privind NSATU nu include niciun angajament financiar specific.
Miniștrii apărării au discutat și despre întărirea descurajării militare și consolidarea industriei de apărare. NATO a stabilit un obiectiv de 2% din PIB pentru bugetele naționale de apărare, dar înainte de invazia rusă în Ucraina, doar câteva țări atinseseră acest nivel. Ministrul eston al apărării, Hanno Pevkur, a propus ridicarea obiectivului la 2,5%, menționând că Rusia alocă aproape 9% din PIB sectorului militar. Estonia a alocat deja 3,4% din PIB pentru apărare în acest an și intenționează să mențină acest nivel și anul viitor.
