Statele G-20, cele mai mari economii ale lumii, au convenit duminică, la Sydney, un proiect care vizează creşterea Produsului Intern Brut global cu 2.000 miliarde de dolari în următorii cinci ani şi crearea a zeci de milioane de locuri de muncă, potrivit New York Times.
Miniştrii Finanţelor şi şefii băncilor centrale din statele G-20, reuniţi în acest weekend la Sydney, au anunţat că vor lua măsuri concrete pentru stimularea investiţiilor şi angajărilor.
G-20 reprezintă 85% din economia mondială.
"Vom dezvolta politici ambiţioase, dar realiste, cu scopul de a creşte PIB-ul global, în următorii cinci ani, cu peste 2% peste traiectoria indicată de politica economică actuală", se spune în comunicatul transmis la finalul summit-ului.
Şeful Trezoreriei australiene, Joe Hockey, gazda întâlnirii, a salutat proiectul convenit de liderii G-20.
"Pentru prima dată (la nivelul G-20 - n.r.) vorbim în cifre, ataşăm o cifră reală planurilor noastre. Vrem să extindem activitatea economică cu peste 2.000 miliarde de dolari şi să generăm zeci de milioane de noi locuri de muncă", a afirmat oficialul australian.
Mai multe ţări, în funte cu Germania, au întâmpinat planul cu scepticism.
"Ratele de creştere economică reprezintă rezultatul unui proces foarte complicat. Rezultatele acestui proces nu pot fi garantate de către politicieni", a declarat ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble, după finalul întâlnirii.
Australia deţine în acest an preşedinţia rotativă a G-20, după Rusia şi înaintea Turciei.
Proiectul convenit de liderii G-20 preia în bună măsură o lucrare pregătită de Fondul Monetar Internaţional pentru summit-ul de la Sydney. FMI estimează că reformele structurale pot spori producţia eocnomiei globale cu 0,5% pe an în următorii cinci nai, generând o expansiune totală de 2.250 miliarde de dolari.
FMI estimează o creştere economică mondială de 3,75% în acest an şi 4% în 2015.
Liderii G-20 au luat act şi de temerile manifestate de statele cu economii emergente privind retragerea programului de achiziţii de obligaţiuni al Rezervei Federale a SUA. Reducerea injecţiilor de lichiditate în dolari derulate lunar de banca centrală americană a generat retrageri masive de capital din pieţele emergente la începutul acestui an, provocând deprecierea abruptă a mai multor monede şi reacţii disperate din partea unor bănci centrale.
"Toate băncile centrale îşi menţin angajamentul ca măsurile de politică monetară să fie ajustate atent şi să fie comunicate clar, având în vedere impactul asupra economiei globale", se spune în comunicatul transmis la finalul summit-ului G-20.
