Această acţiune, reclamată de Franţa şi Germania, a fost obiectul unui acord între statele membre în iunie 2012, la Luxembourg, dar care nu era pe placul comisarului pentru Afaceri Interne Cecilia Malmström şi al Parlamentului European (PE), instituţii care s-au simţit marginalizate în acest proces de decizie cu pronunţat caracter interguvernamental, potrivit AFP.
Un an de negocieri a fost necesar să se ajungă la un compromis cu privire la implicarea PE şi Comisiei Europene (CE) în procesul de aplicare al acestei "măsuri extreme".
Malmström a salutat acordul, care urmează să fie aprobat oficial de PE în sesiunea plenară din iunie. "El permite să se asigure că statele (membre) nu procedează la (introducerea unor) controale nejustificate la frontiere şi să se acţioneze în caz de abuz", a subliniat comisarul.
"Am reuşit să transformăm guvernanţa spaţiului Schengen într-un proces comunitar în proporţie de 80%", a insistat unul dintre colaboratorii acesteia. PE nu a reuşit, totuşi, să obţină dreptul de codecizie pe care îl reclama.
Concret, compromisul nu modifică Acordul din iunie 2012. Statele îşi păstrează posibilitatea de a reintroduce temporar controlul la frontiere naţionale, din motive de securitate şi de ordine punblică. "Ei pot să acţioneze şi să notifice ulterior în legătură cu acţiunea", a precizat CE. Reintroducerea controalelor la frontiere poate să fie menţinută timp de şase luni, iar "până în prezent nu a existat vreun abuz", a adăugat aceasta.
Statele membre Schengen au posibilitatea să reintroducă controale la frontierele naţionale "pentru o perioadă de şase luni ce poate fi prelungită cu încă şase luni, atunci când controlul unei frontiere externe a Spaţiului nu mai este asigurat din cauza unor circumstanţe excepţionale".
Un mecanism este creat totodată pentru a preveni crize provocate de o "presiune migratorie necontrolabilă" antrenând un eşec al controlului la o frontieră externă a Spaţiului Schengen. Un exod de refugiaţi sirieni la frontiera dintre Grecia şi Turcia este situaţia dată ca exemplu.
CE este însărcinată cu evaluarea ameninţărilor potenţiale şi are mandatul să propună introducerea controalelor la frontieră. Însă luarea deciziei şi punerea ei în aplicare rămân exclusiv în responsabilitatea statelor.