Dreapta condusă de către Rajoy va încerca să îşi păstreze majoritatea absolută de care dispune în Galiţia, în timp ce în ţara Bascilor separatiştii ar urma să înregistreze o victorie şi să se impună ca a doua forţă regională.
În condiţii de ploaie, primii alegători din ţara Bascilor, o regiune prosperă din nordul Spaniei, se prezintă la secţiile de votare la un an după ce guparea armată ETA anunţa, la 20 octombrie, că va pune capăt violenţelor.
În urma acestui anunţ istoric, stânga separatistă, regrupată ca EH Bildu, ar urma, potrivit unor sondaje, să câştige teren şi să plaseze pe poziţia a doua, după naţionaliştii conservatori din cadrul PNV.
Acest front naţionalist urmează să reprezinte o sfidare suplimentară la adresa Guvernului de dreapta, care se confruntă deja cu o mişcare de fondă separatistă în Catalunia, o regiune puternică din nord-estul ţării. Criza economică alimentează sentimentul naţionalist, iar catalanii vor participa, la rândul lor, la 25 noiembrie, la alegeri legislative regionale.
Într-un moment în care Spania pare să se îndrepte către o cerere de salvare a economiei sale, într-un climat social afectat de o cură de austeritate istorică, Mariano Rajoy, originar din Galiţia, a lansat vineri un apel la unitatea spaniolilor.
Dreapta speră ca în această regiune din nord-vestul Spaniei să îşi păstreze majoritatea absolută de 38 dintre cele 75 de mandate.
Însă Galiţia, în mod tradiţional conservatoare, nu este cruţată de criză. Şomajul a atins 21%, iar scorul Partidului Popular, la putere în Spania, ar putea avea de suferit, în cazul în care votul se transformă într-un "referendum" asupra politicii de austeritate pe care o duce Guvernul de la Madrid.
Secţiile de votare se vor închide la ora 18.00 GMT (21.00, ora României).
