Potrivit statisticilor, din 3.700 de dosare ale irakienilor studiate în 2015, aproape de 2.600 au fost clasate după ce solicitantul şi-a retras cererea sau pentru că pur şi simplu el a dispărut.
'Ei ne spun că probleme de familie în ţara lor de origine îi obligă să se întoarcă. Unii găsesc atmosfera finlandeza ostilă, iar alţii nu rămân din cauza întunericului toamna şi frigului iarna', a explicat pentru France Presse Juha Simila, responsabil pentru probleme de azil în cadrul serviciilor de imigraţie.
El a mai spus că irakienii renunţă de asemenea din cauza duratei prelucrării cererilor.
În 2015, 20.500 de cereri au fost depuse de către cetăţeni irakieni, care cu 63% dintre cereri reprezintă cel mai mare grup de refugiaţi din ţară, dar numai 3.700 dintre acestea au fost procesate.
Pentru Tareq Thajeel Ajaj, originar din sudul Irakului, dezamăgirea a fost imensă.
'Nu ştiu ce se va întâmpla cu mine în Irak, dar aici voi muri mental', a explicat el în decembrie pentru cotidianul finlandez Helsingin Sanomat.
În octombrie, Helsinki a făcut azilul mai dificil pentru irakieni, argumentând că ţara lor a devenit mai sigură decât înainte.
