Uniunea Europeană nu a reușit să prelungească pentru încă un an sancțiunile impuse miilor de persoane și companii acuzate că susțin războiul Rusiei în Ucraina. Franța și Slovacia au blocat acordul și cer scoaterea oligarhului ruso-uzbek Alisher Usmanov de pe lista neagră. Potrivit Financial Times, Parisul ar încerca să obțină astfel eliberarea unor cetățeni francezi deținuți în Azerbaidjan.
Blocajul a apărut luni, cu doar câteva zile înainte ca sancțiunile să expire. Pentru a evita ca întregul regim de sancțiuni să cadă, ambasadorii statelor UE au găsit o soluție temporară: le-au prelungit cu doar o săptămână, până pe 22 septembrie, timp în care vor încerca să ajungă la un compromis.
„Consultările vor continua, iar alte discuții sunt așteptate la momentul potrivit”, a transmis președinția irlandeză a Consiliului UE.
Aceasta a subliniat că menținerea sancțiunilor este esențială pentru a continua presiunea asupra „mașinăriei de război” a Rusiei și asupra celor care o susțin, o fac posibilă sau profită de pe urma ei.
Surpriza a venit din partea Franței. Slovacia cere de mai mult timp scoaterea lui Alisher Usmanov de pe lista de sancțiuni, însă Parisul nu se alăturase până acum acestei campanii. Schimbarea de poziție i-a luat prin surprindere pe diplomații europeni.
Unul dintre ei a descris demersul Franței drept „uimitor”.
De ce vrea Franța scoaterea lui Usmanov de pe lista de sancțiuni
Oficial, Franța a invocat un motiv legat de „securitatea națională”, fără să ofere public mai multe detalii.
Un diplomat francez a declarat pentru Euronews că Parisul are „o problemă separată legată de securitatea națională” și că dorește să răspundă pozitiv unor parteneri internaționali care au făcut demersuri în cazul lui Usmanov.
Financial Times scrie însă, citând persoane familiarizate cu negocierile, că în spatele poziției Franței s-ar afla un posibil acord pentru eliberarea mai multor cetățeni francezi deținuți în Azerbaidjan. Potrivit FT, acordul nu este încă final și ar depinde de acceptul tuturor celor 27 de state membre pentru scoaterea lui Usmanov de pe lista de sancțiuni.
Franța a refuzat să comenteze informațiile despre acest posibil schimb sau situația cetățenilor francezi aflați în Azerbaidjan.
Legătura dintre cele două dosare a stârnit însă nemulțumire în rândul unor diplomați europeni.
„Asta ar însemna nu doar o recompensă pentru Rusia, ci și o recompensă pentru încarcerarea unor europeni”, a spus un înalt diplomat european citat de FT.
Usmanov a fost sancționat de UE la scurt timp după invazia pe scară largă a Ucrainei. Consiliul UE susține că acesta are „legături deosebit de apropiate” cu Vladimir Putin și interese în sectoare importante ale economiei ruse.
Omul de afaceri respinge aceste acuzații și a deschis mai multe procese în state europene pentru a contesta sancțiunile.
Slovacia cere de mult timp eliminarea lui Usmanov de pe listă, precum și a lui Mihail Fridman, unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri ruși. Până acum, celelalte state membre au refuzat în mare parte solicitarea, considerând-o motivată politic. În plus, la începutul acestui an, o investigație de presă a publicat o scrisoare despre care susține că ar fi fost trimisă de președintele turc Recep Tayyip Erdogan premierului slovac Robert Fico.
În document, datat 2 martie 2026, Erdoğan îi cerea sprijinul pentru scoaterea lui Usmanov de pe lista UE.
„Sprijinul dumneavoastră pentru eliminarea lui de pe lista de sancțiuni a UE și pentru restabilirea drepturilor sale încălcate ar fi extrem de valoros”, scria Erdoğan.
În aceeași scrisoare erau menționate Azerbaidjanul, Kazahstanul, Kârgâzstanul și Uzbekistanul drept state care ar susține, de asemenea, eliminarea sancțiunilor împotriva lui Usmanov.
Nu este clar dacă poziția actuală a Franței are legătură directă cu aceste demersuri.
Un singur veto poate bloca sancțiunile pentru toată UE
Situația a complicat considerabil negocierile, pentru că prelungirea sancțiunilor are nevoie de unanimitatea celor 27 de state membre.
UE încearcă să prelungească sancțiunile individuale pentru 12 luni, astfel încât acestea să fie aliniate cu sancțiunile economice împotriva Rusiei, prelungite deja pentru un an de liderii europeni în luna iunie.
Potrivit Financial Times, dacă nu s-ar fi găsit luni soluția prelungirii cu o săptămână, lipsa unui acord până la termenul-limită ar fi dus la eliminarea de pe listă și a celorlalte persoane și companii sancționate.
Majoritatea statelor membre continuă să se opună scoaterii lui Usmanov de pe listă.
Luxemburgul susține prelungirea sancțiunilor, dar, potrivit FT, a transmis că, dacă Usmanov va fi scos de pe listă, atunci și Mihail Fridman ar trebui să beneficieze de același tratament.
Disputa arată încă o dată cât de vulnerabilă este politica externă a UE în fața veto-urilor naționale. Până acum, cele mai cunoscute blocaje privind sancțiunile împotriva Rusiei au venit în special din partea Ungariei lui Viktor Orban și a Slovaciei lui Robert Fico. De această dată însă, intrarea Franței în această tabără a schimbat complet ecuația.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat ideea relaxării sancțiunilor.
„Usmanov și Fridman sunt exact genul de oameni de afaceri ruși care trebuie să găsească curajul să facă pași concreți împotriva războiului”, a spus Zelenski.
El a cerut partenerilor europeni să nu ofere noi oportunități unor oameni de afaceri apropiați sistemului de la Moscova cât timp economia Ucrainei continuă să sufere din cauza atacurilor rusești.
