GPS-ul, un sistem pe care ne bazăm în fiecare zi pentru a călători, fie că o facem pe calea aerului, cu mașina sau pe mare, este tot mai vulnerabil, scrie Sky News într-un articol de analiză.
În timpul războiului din Ucraina, ambele părți ale conflictului au încercat să interfereze cu semnalul GPS pentru a se proteja de miile de drone ucigașe care împânzesc cerul în noul tip de război al secolului 21.
Trupele de menținere a păcii care ar urma să fie desfășurate în Ucraina, în cazul în care se va agrea o astfel de clauză în acordul de pace, ar putea și ele să fie afectate de bruiajul GPS. Guvernul britanic, de exemplu, cheltuiește milioane de lire pentru tehnologii anti-bruiaj.
Nu doar zonele de război sunt supuse interferențelor, însă. Inclusiv avioanele de pasageri care zboară pe toată planeta se confruntă cu perturbări de acest fel.
Mulți călători nici nu știu că avioanele cu care călătoresc se confruntă cu bruiaje GPS. E vorba mai ales de cei care călătoresc în zona Europei de Est. Suspiciunile cu privire la originea acestor bruiaje sunt centrate, recent, pe exclava rusească Kaliningrad.
Bruiajele la GPS adaugă un factor de risc la călătoriile cu avionul, însă piloții îl pot gestiona folosind sisteme alternative de navigație – alții din comunitatea aviatorilor cred că problema e mult mai gravă și că din cauza ei se degradează aparatele de zbor. Impactul ar putea deveni chiar mai mare în condițiile în care sabotajul devine tot mai sofisticat.
Cum funcționează interferențele anti-GPS
Există două tipuri de interferențe anti-GPS – în primul rând e vorba de bruiajul clasic și, în al doilea rând de „deghizarea semnalului”.
Bruiajul se face prin copleșirea sistemelor de navigație și blocarea funcționării lor normale, în timp ce „deghizarea” este ceva mai serios și implică trimiterea de false semnale GPS care să „păcălească” sistemele avioanelor în a crede că sunt într-un cu totul alt loc decât cel în care se află în realitate.
Conform rapoartelor recente, cazurile de „semnal deghizat” au crescut cu 500% anul trecut.
„Începe când ești la peste 1.500 de metri în aer. Poți să primești inclusiv avertismente de proximitate false, precum - «Obstacol în față, obstacol în față, urcați! Urcați!»”, spune Akseli, un pilot citat de Sky News.
Akseli pilotează avioane de pasageri, în principal Airbus A320 și A330, pentru compania aeriană finlandeză Finnair.
„În general nu e periculos, dar când acționezi cu inteție sau fără împotriva unui zbor comercial, apar niște riscuri”, mai adaugă el.
Deghizarea semnalelor este mai periculoasă decât bruiajul, spune Sean Fitzpatrick, un pilot experimentat. E mai periculoasă pentru că avionul primește informații false, iar asta poate să corupă anumite sistem, continuă el.
„Când s-a întâmplat prima dată aveam sistemele avionului care ne avertizau că suntem pe cale să lovim un deal, noi fiind la 10.000 de metri în aer. Ne întrebam ce naiba se întâmplă”, spune Fitzpatrick.
Mai recent, companiile aeriene au început să implementeze diverse protocoale pentru a gestiona situația, piloții pot chiar să oprească sistemele de navigație pentru a minimiza perturbările. Fitzpatrick spune că a călători cu avionul rămâne ceva sigur.
Recent, pilotul s-a confruntat cu interferențe anti-GPS în timp ce zbura la bordul unui Boeing 747, în spațiul aerian saudit, la sud de granița cu Iordania.
„Dintr-odată, semnalele GPS au devenit corupte din cauza deghizării și am crezut că sunt cu 300 de kilometri mai la nord, în Siria. Pilotul automat a început, din această cauză, să corecteze traiectoria, avionul a început să se întoarcă și eu nu înțelegeam ce se petrece”, a mai spus pilotul.
Conform acestuia, există momente în care lucrurile pot degenera rapid pentru că sunt locuri în care pilotul automat te poate duce și în care nu poți fi în siguranță – zone de război, de exemplu.
Un raport făcut public în septembrie 2024 de OPS Group, o organizație a piloților și controlorilor de zbor, a arătat că impactul semnalelor deghizate asupra siguranței în zbor, operațiunilor aviatice, pilotajului și controlului de trafic este „extrem de semnificativ”.
Organizația susține că „cu câteva excepții”, aceste interferențe sunt folosite intenționat de actori statali angrenați în conflicte regionale.
Sistemul de Avertizare pentru Proxmitate față de Sol, dezvoltat pentru a detecta dacă un avion e prea aproape de pământ este ținta acestor bruiaje, iar acesta este „cel mai mare pericol”, conform raportului – numărul de alerte false este uluitor – „Ne confruntăm cu o normalizare a riscului”.
De unde vine bruiajul
Analistul Noah Sylvia, specializat în tehnologii emergente la think-tank-ul RUSI, spune că a fost „dovedit fără dubii” că interferențele anti-GPS vin de la Kaliningrad, mica exclavă a Rusiei situată între Polonia șiLituania.
El spune că interferențe anti-GPS provin și de pe restul teritoriului Rusiei. El mai spune că bruiajul GPS deasupra teritoriului Rusiei este menit să perturbe dronele de rază lungă ale ucrainenilor, care au țintit aerodromuri și rafinării de petrol. Situația din Kaliningrad e diferită, însă, mai spune el.
„În cazul Kaliningradului nu există vreun scop defensiv, pentru că acest teritoriu nu este atacat în nicun fel. E un fel simplu prin care Rusia poate să-și arate nemulțumirea față de regiune. Afectează puternic balticele, Finlanda și Polonia”.
Analistul mai spune și că astfel de bruiaje la scară largă necesită „surse masive de energie”.
Războiul din Ucraina a pus Kaliningradul în centrul atenției mult mai mult decât înainte – mai ales intrarea Suwalki, numele dat unei arii lungi de aproximativ 65 de kilometri care separă exclava de Belarus. Zona este învăluită în semnale de bruiaj și interferență anti-GPS.
„Rusia a investit masiv în războiul electronic în ultimele decenii. Occidentul nu are aceste capabilități în aceeași formă și cantitate, așa că mi-e greu să cred că Occidentul ar putea să se angajeze la astfel de acțiuni”, spune Noah Sylvia.
În martie 2024, Grant Shapps, pe atunci ministrul apărării în guvernul britanic, se întorcea din Polonia cu un zbor puternic afectat de bruiaje în timp ce zbura în apropiere de Kaliningrad.
Telefoanele mobile nu se puteau conecta la internet, iar pilotul a fost obligat să folosească metode alternative pentru a-și determina poziția.
Luna următoare, Estonia a acuzat Rusia că încalcă reglementările spațiului aerian prin interferarea cu semnalele GPS. Acuzația a venit după ce compania Finnair a fost forțată să suspende zborurile spre aeroportul Tartu din Estonia pentru că bruiajul era atât de intens încât două avioane nu au putut să aterizeze.
Ministrul lituanian de externe de atunci, Gabrielius Landsbergis, a declarat că interferența este o parte a „activităților ostile” ale Rusiei și că ea devine tot mai intensă. Oficialul lituanian susținea că bruiajul se resimte chiar și în apropiere de Marea Britanie.
În Marea Neagră, acolo unde navele de război rusești au fost țintite și avariate de dronele ucrainene, există numeroase exemple de bruiaje și interferențe anti-GPS.
Semnale deghizate și bruiaje au fost detectate și în Orientul Mijlociu, locul războiului dintre Israel și Hamas, dar și în Coreea de Sud.
Armata sud-coreeană a informat că una dintre dronele sale s-a prăbușit în noiembrie, ca urmare a bruiajelor nord-coreene.
