Există indici conform cărora autorităţile ruse se află în spatele unei campanii de atacuri cibernetice sub numele de cod Sofacy/APT 28, care a avut ca ţintă mai ales Bundestagul, camera inferioară a parlamentului german, a anunţat vineri Biroul Federal pentru Protecţia Constituţiei (BfV, contraspionajul german), transmite AFP, preluată de Agerpres.
'Una dintre campaniile cele mai active şi agresive ale momentului este campania Sofacy/APT 28. Biroul Federal pentru Protecţia Constituţiei observă în această campanie indicii ale unui pilotaj statal rus', se menţionează într-un comunicat emis de BfV.
'Atacurile cibernetice ale serviciilor ruse de informaţii fac parte din operaţiuni de o anvergură internaţională ce au ca obiectiv obţinerea de informaţii strategice. Unele dintre aceste operaţiuni s-au desfăşurat pe o perioadă cuprinsă între 7 şi 11 ani', se mai arată în textul difuzat.
Reţeaua informatică a Bundestagului a fost compromisă în mai anul trecut în urma unui atac cibernetic la care s-a folosit un program malware denumit Sofacy.
Serviciile de informaţii germane au făcut referire şi la o aşa-numită 'campanie Sandworm', al cărei obiectiv este 'sabotajul cibernetic'.
'Pe lângă instituţiile guvernamentale, obiectivele (atacurilor) sunt companiile de telecomunicaţii, cele din sectorul energetic, precum şi universităţile şi instituţiile educative', mai indică sursa citată.
De asemenea, directorul BfV, Hans-Georg Maassen, avertizează că spaţiul cibernetic a devenit un front al războiului hibrid şi a deschis noi canale de spionaj şi sabotaj. 'Securitatea informatică a instituţiilor guvernamentale, administrative, economice, ştiinţifice şi de cercetare sunt ameninţate în permanenţă', afirmă responsabilul german.
'Campaniile observate de BfV sunt orientate de obicei către obţinerea de informaţii, adică spionaj. Dar acum serviciile de informaţii ruse par înclinate către sabotaj', precizează Hans-Georg Maassen.
Publicaţia Der Spiegel a scris la scurt timp după respectivul atac cibernetic din mai 2015 că autorităţile germane dispun de 'indicii clare' că spionajul cibernetic rus se află în spatele atacului prin care s-a încercat accesarea bazei de date a Bundestagului, fără să ofere detalii despre surse.
Der Spiegel a mai scris atunci că experţii germani care au investigat atacul au identificat troianul (programul spion) folosit, ce pare a fi identic cu cel utilizat într-un alt atac cibernetic executat în 2014, tot în Germania, şi care a fost atribuit unui serviciu secret străin neprecizat.
Anterior acestei relatări, în ianuarie 2015, surse guvernamentale de la Berlin au vorbit despre un alt atac informatic, ce ar fi fost executat de hackeri ucraineni care au avut ca ţintă serverele guvernului de la Berlin şi ale Bundestagului. Totuşi, acel atac a fost revendicat de piraţii informatici ruşi din grupul autointitulat CyberBerkut.
