„Guvernul Serbiei nu poate accepta principiile prezentate echipei sale de negociatori la Bruxelles întrucât acestea nu garantează securitatea totală şi protecţia drepturilor omului pentru serbii din Kosovo", a declarat premierul sârb, Ivica Dacic, care a solicitat reluarea urgentă a dialogului prin intermediul UE.
Semnarea unui acord cu Kosovo este o condiţie esenţială impusă de Bruxelles pentru a stabili o dată de începere rapidă a negocierilor pentru aderarea Serbiei la UE.
Maja Kocijancici, purtătorul de cuvânt al Înaltului reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, anunţase luni dimineaţă că Bruxelles-ul aşteaptă „decizia oficială" a Serbiei şi Kosovo după eşecul negocierilor din 2 aprilie.
Săptămâna trecută, preşedintele Serbiei, Tomislav Nikolic, se declara sceptic în legătură cu încheierea unui acord în vederea normalizării relaţiilor cu Kosovo.
„Declaraţiile lipsite de flexibilitate ale liderilor de la Priştina nu ni se par deloc încurajatoare. Dacă ni se spune să venim la negocieri cu condiţia de a accepta prevederile Constituţiei kosovare, acest lucru sugerează că trebuie să renunţăm la ideile noastre, ceea ce nu vrem", a precizat Nikolic.
Vicepremierul sârb Aleksandar Vucic a cerut Uniunii Europene şi comunităţii internaţionale să nu permită ca ţara sa să fie „umilită şi distrusă" în dialogul privind normalizarea relaţiilor cu Kosovo.
„Noi vom face compromisuri pentru că acestea sunt importante pentru viitorul Serbiei, dar aceste compromisuri sunt limitate. De aceea, cerem Uniunii Europene, Statelor Unite şi altor actori internaţionali, să arate clar că nu vor permite umilirea şi distrugerea Serbiei. Cerem ca Serbiei să nu îi se ceară să accepte propria distrugere", declara Vucic, lăsând de înţeles că UE ar favoriza Priştina în cadrul negocierilor.
Dialogul dintre Belgrad şi Priştina, iniţiat în 2011, se referă în principal la organizarea localităţilor kosovare în care etnicii sârbi sunt majoritari. Belgradul cere crearea unei asociaţii a localităţilor majoritare sârbe care să dispună de „prerogative executive" în materie de siguranţă publică şi justiţie, dar Kosovo respinge propunerea.
