La aproape patru luni după alegerile din ianuarie, partidele reformatoare din Serbia au reuşit să formeze un cabinet condus tot de premierul de până acum, Voislav Koştuniţa. Parlamentul şi-a dat votul de încredere cu doar jumătate de oră înaintea miezului nopţii, când expira termenul limită acordat de Constituţie pentru învestirea guvernului.
Voislav Koştuniţa rămâne prim-ministru după negocieri dure cu alte două formaţiuni pro-occidentale. Pentru a forţa mâna partenerilor săi, Koştuniţa a ajuns să sprijine alegerea liderului ultra-naţionalist Tomislav Nikolici la preşedinţia Parlamentului. Nikolici este coleg de partid cu Voislav Şeşel, judecat la Haga pentru crime de război, iar eventuala sa asociere la guvernare a alarmat Uniunea Europeană şi Statele Unite.
Acestea i-au convins pe reformatori să se pună de acord, iar ultra-naţionalistul a fost îndepărtat din fruntea Parlamentului odată cu formarea noului cabinet.
Programul de guvernare proclamă ca prim obiectiv aderarea la Uniunea Europeană, dar avertizează că orice eventuală declaraţie de independenţă în Kosovo ar fi lovită de nulitate absolută. Învestirea noului guvern a coincis cu un gest de răspuns la cerinţele Occidentului. Forţele de securitate sârbe au efectuat percheziţii la Belgrad, în căutarea generalului Ratko Mladici, fostul comandant al sârbilor bosniaci, pus sub acuzare de Tribunalul de la Haga. Operaţiunea s-a încheiat fără succes, dar a suscitat protestele deputaţilor ultra-naţionalişti.
Antena 3
