Tranziţia către o energie curată înseamnă mult mai mult decât bugete şi profituri şi a ajunge la zero net emisii până în 2050 nu este o opţiune, este o necesitate, a declarat, miercuri, secretarul SUA pentru Energie, Jennifer Granholm, în cadrul Reuniunii Ministeriale a Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în Energie şi Climă (P-TECC), potrivit Agerpres.
"Aşa cum a scos în evidenţă acest conflict (din Ucraina - n. r.), tranziţia către o energie curată înseamnă mult mai mult decât bugete şi profituri - nu doar pentru oamenii din Ucraina, ci şi pentru cei care se confruntă cu ameninţări climatice în fiecare colţ al lumii. Succesul nostru în această tranziţie este o chestiune de viaţă şi de moarte pentru bunica blocată în casă de inundaţiile din Slovacia, pentru familia care şi-a pierdut locuinţa din cauza incendiilor din Cipru, pentru copilul care se confruntă cu epuizarea din cauza temperaturilor ridicate din Austria. A ajunge la zero net emisii până în 2050 nu este o opţiune - este o necesitate. Şi trebuie să ne apucăm de treabă chiar acum dacă vrem să ajungem acolo", a spus oficialul american.
În ceea ce ne priveşte, Statele Unite, ea a reiterat că este pusă în aplicare o strategie industrială fără precedent pentru energia curată, investindu-se în cercetare şi dezvoltare pentru a reduce costurile tehnologiilor emergente - cum ar fi energia nucleară avansată şi captarea carbonului.
"Facem paşi reali şi în lupta împotriva schimbărilor climatice. Până în 2030, Statele Unite urmează să îşi dubleze procentul de energie electrică produsă din surse curate şi să reducă emisiile cu 40%. Mai important decât atât, suntem pe cale să prevenim până la 18.000 de decese cauzate de poluarea aerului... şi 118.000 de atacuri de astm. La nivel global, situaţia este aceeaşi. Împreună, am adăugat peste 500 gigawaţi din surse regenerabile în 2023 - stabilind un nou record pentru al 22-lea an consecutiv. Anul trecut, oamenii au înmatriculat peste 250.000 de vehicule electrice noi în fiecare săptămână - mai mult decât numărul total anual de acum zece ani.
Iar capacitatea solară şi eoliană continuă să crească vertiginos, fiind pe cale să se tripleze în următorul deceniu. Pentru a pune aceste cifre în perspectivă: prima centrală comercială de energie regenerabilă a fost construită în urmă cu peste 100 de ani, iar în următorii cinci ani lumea este pe cale să suplimenteze capacitatea de energie regenerabilă mai mult decât am făcut noi de când a fost pusă în funcţiune acea centrală. Cinci ani pentru a realiza un secol de progrese", a afirmat Jennifer Granholm.
Citește și
Aceasta a adăugat că, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie (International Energy Agency - IEA), trebuie investite trilioane de dolari în energie curată în fiecare an până în 2030 pentru a asigura o tranziţie de succes.
"Trebuie să adăugăm sau să înlocuim peste 80 de milioane de kilometri de infrastructură de transport şi distribuţie până în 2040, lungimea echivalentă a întregii reţele globale existente. Şi trebuie să dezvoltăm serios forţa de muncă în domeniul energiei curate. Vom avea nevoie de un milion de electricieni până în 2030. Şi e vorba doar de electricieni! Acestea nu sunt sarcini uşoare, dar cu parteneriate transatlantice puternice, precum P-TECC, şi cu o cooperare continuă între sectorul public şi cel privat, sunt încrezătoare că putem reuşi", a transmis secretarul american.
Granholm a reamintit, totodată, că SUA au semnat un acord interguvernamental cu Bulgaria pentru construirea unui nou reactor nuclear de mari dimensiuni, care s-a succedat acordurilor interguvernamentale similare cu Polonia şi România.
"De fapt, doar în ultimele două zile am înregistrat progrese majore prin utilizarea acestei platforme pentru a înainta cu două proiecte nucleare în România, un proiect de construcţie a unui reactor de mari dimensiuni, care implică un parteneriat inedit între companiile Fluor şi Sargent and Lundy cu companii canadiene şi un al doilea proiect de construcţie a unui reactor modular de mici dimensiuni cu NuScale.
În discuţiile mele cu miniştri din întreaga regiune, am observat un interes crescut pentru utilizarea acestui cadru bilateral în vederea promovării securităţii energetice şi a obiectivelor climatice. Am lucrat împreună pentru a proteja infrastructura critică, inclusiv prin furnizarea de cursuri de formare legate de securitatea cibernetică şi a dronelor pentru membrii P-TECC. Şi am inclus Islanda ca aliat al P-TECC pentru a contribui la dezvoltarea energiei geotermale în regiune", a precizat oficialul american.
