Scutul antirachetă, compus dintr-un radar amplasat în Cehia şi zece rachete cu rampe de lansare în Polonia, era menit să distrugă rachetele balistice lansate de ţări "incontrolabile" ca Iranul. Proiectul era contestat vehement de Moscova, care-l privea ca o ameninţare la adresa securităţii sale - chiar dacă americanii au subliniat mereu că Rusia nu era vizată. Decizia lui Barack Obama a fost, fireşte, salutată la Kremlin.
"Apreciem acest pas responsabil al preşedintelui american spre concretizarea înţelegerii noastre. Eu sunt gata să continui dialogul", a declarat preşesdintele rus Dimitri Medvedev.
Liderii occidentali sunt şi ei încântaţi, deoarece proiectul scutului tensiona, dupa părerea lor, inutil relaţiile cu Rusia.
"Văd decizia de astăzi ca un semn de speranţă pentru depăşirea problemelor cu Rusia, în privinţa unei strategii comune de combatere a ameninţării Iranului", a declarat cancelarul Germaniei, Angela Merkel.
Nici măcar guvernele ţărillor direct implicate - Cehia şi Polonia - nu s-au arătat surprinse, deoarece Statele Unite le-au asigurat că vor continua să fie protejate de orice atac.
La Washington, în schimb, adversarii politici ai lui Obama îl acuză că-şi abandonează aliaţii din Europa de Est. Şi asta chiar în ziua când s-au împlinit 70 de ani de la intrarea trupelor sovietice în Polonia, în cel de-al doilea război mondial.
Obama a explicat că nu s-a renunţat la apărarea Europei împotriva unui eventual atac iranian. Numai că vechiul scut va fi înlocuit printr-un sistem mai ieftin, care va proteja împotriva rachetelor cu rază medie şi scurtă de acţiune, de care Iranul dispune deja.
Potrivit experţilor, noul sistem american va fi constituit, în prima fază, din nave de război echipate antirachetă. Iar un ziarist de la Washington Post crede că navele vor patrula în apele teritoriale ale României, Turciei şi Israelului.
"Sunt bucuros să văd că administraţia Obama renunţă la prostescul şi provocatorul sistem antirachetă din Polonia şi Republica Cehă şi îl înlocuieşte cu un sistem defenisv împotriva rachetelor cu rază scurtă de acţiune pe mare în locaţii ca (probabil) România, Israel şi Turcia. (...) În felul acesta, iriţi mai puţin Rusia şi economiseşti şi ceva bani", susţine Ezra Klein, blogger al publicaţiei Washington Post.
Sistemul va fi treptat extins urmând ca în anul 2020 să fie eficient şi împotriva rachetelor cu rază lungă de acţiune - dacă va mai exista, atunci, o asemenea ameninţare.
Antena3.ro