Federația Rusă va fi nevoită să inițieze contramăsuri la desfășurarea scutului american antirachetă în România și Polonia, iar populația acestor țări „nu va fi fericită să constate că s-a pomenit țintă”, a declarat politologul Kirill Koktîș, informează vineri agenția de presă RIA Novosti.
„În acest scop, Rusia ar putea răspunde prin amplasarea de sisteme „Iskander” în regiunea Kaliningrad, care să ia drept țintă Polonia și România. Adică, în mod firesc, Rusia va răspunde (desfășurării scutului antirachetă) și la fel de firesc populația Poloniei și României nu va fi fericită că se va pomeni luată drept țintă, ei va trebui să i se explice cumva toate acestea. Nimănui nu-i place să fie țintă, cu certitudine. De aceea, acțiunile Rusiei vor fi prezentate nu ca niște contramăsuri la acțiuni neprietenoase ale NATO, ci ca o agresiune rusă neprovocată, expresie, chipurile, a ciudatei inconsecvențe rusești și a enigmaticului suflet rus”, a spus Koktîș, într-un interviu pentru postul de radio Sputnik.
În opinia sa, Occidentul va reuși să convingă populațiile acestor țări că lucrurile stau tocmai astfel. „Ceea ce se va spune va fi luat de bun de societate”, a estimat politologul rus.
Potrivit lui Koktîș, partea americană trece sub tăcere propunerile Rusiei în vederea unei cooperări.
Baza de la Deveselu a devenit joi prima unitate din Europa unde este operațională o componentă terestră a scutului american antirachetă care ar trebui să protejeze Europa de eventuale atacuri cu rachete balistice, Rusia avertizând în replică asupra posibilității retragerii ei din Tratatul privind reducerea armelor strategice ofensive (START).
Poziția oficială a NATO, exprimată și la ceremonia de joi, este că scutul de la Deveselu are un rol pur defensiv și obiectivul său este de a descuraja acțiuni agresive din partea unor state cu veleități nucleare din Asia și Orientul Mijlociu, precum Coreea de Nord sau Iranul.
În schimb, Rusia consideră că acest scut afectează echilibrul strategic și îi amenință securitatea.
