Economia australiană pierde anual aproximativ 6,2 miliarde de dolari (5,563 miliarde de euro) prin scăderea productivității și prin absențele de la locul de muncă generate de valurile de căldură, relevă un studiu publicat marți, pe baza unor analize efectuate în întreaga țară în intervalul martie-octombrie 2014. Costul mediu anual pe persoană este de 655 de dolari (588 de euro), apreciază autorii studiului realizat sub conducerea lui Kerstin Zander de la Universitatea Charles Darwin din Melbourne.
Aceste cifre reprezintă un minim al pierderilor economice provocate de schimbările climatice, întrucât studiul apărut în revista 'Nature Climate Change' nu a avut în vedere și persoanele care realizează activități neremunerate și nici efectele pe care le are căldura asupra cetățenilor în timpul lor liber.
Una dintre constatările cele mai surprinzătoare ale acestei cercetări, efectuate în colaborare cu alte universități din lume, este aceea că temperatura ridicată afectează productivitatea muncii indiferent dacă aceasta este prestată în aer liber sau într-un birou, a subliniat unul dintre coautorii studiului, Stephen Garnett.
Pe de altă parte, schimbările climatice pun în pericol importante proiecte din China, a susținut directorul serviciului de meteorologie din această țară asiatică, Zheng Guoguang, pe baza concluziilor unui studiu oficial publicat recent.
Temperatura medie la nivelului solului a crescut cu 1,38 de grade Celsius în ultimii 60 de ani în China, adică aproximativ 0,23 de grade Celsius în fiecare deceniu, aproape de două ori mai mult prin comparație cu 'nivelul global', a explicat expertul, citat de agenția Xinhua.
În opinia lui, creșterea frecvenței fenomenelor meteorologice extreme — de genul taifunurilor, inundațiilor, ploilor torențiale, secetelor și valurilor de căldură sau de frig — are 'legătură directă' cu schimbările climatice. Iar această situație are consecințe tot mai vizibile asupra securității și stabilității unor proiecte de importanță majoră, ca de exemplu, linia ferată dintre Tibet și provincia occidentală Qinghai, barajul celor Trei defileuri și uriașa conductă — cea mai mare din lume — prin care Beijingul vrea să transporte apă din regiunile sudice, mai umede, către nordul secetos al țării, și din care a inaugurat deja o primă parte.
Modificările climatice afectează eficiența de operare a acestor proiecte, beneficiile economice pe care le aduc, standardele tehnice și construcția lor, a avertizat Zheng Guoguang, fără a da detalii.
Din aceste motive, el a cerut autorităților de la Beijing să trateze schimbările climatice ca pe 'o problemă de securitate națională' și să impulsioneze dezvoltarea durabilă a Chinei, în care nivelul de poluare a crescut vertiginos în contextul dezvoltării accentuate înregistrate într-o perioadă scurtă de timp.
