Puterile nucleare, în anul 2017, au la dispoziție aproximativ 14.900 de focoase la dispoziție. Multe dintre ele aparțin Statelor Unite (circa 6.800) și Rusiei (circa 7.000).
Marea Britanie, China și Coreea de Nord au câte 215, 260 și 10 respectiv.
Conform cifrelor oficiale, cea mai puternică explozie nucleară din istorie a fost înregistrată în 1961 și a fost a Rusiei, care a lansat “bomba țar”.
Aceasta a măsurat 50 de megatone, adică a fost de 3.800 de ori mai puternică decât bomba de la Hiroshima, conform Independent.
Și asta înseamnă o singură bombă nucleară.
Sigur, nu toate bombele nucleare au aceleași capabilități, dar Statele Unite și Rusia au, evident, cele mai puternice tipuri: termonucleare.
Americanii au B83 – o bombă nucleară care generează 1,2 megatone de TNT – echivalentul a 79 de lovituri ca la Hiroshima.
În acest context, dacă ar fi să ne imaginăm o lume în care toate bombele nucleare ar fi lansate în același timp, iată care ar fi rezultatele:
Dacă toate cele 13.800 de bombe ar fi detonate pe pământ și împărțite în mod egal ca suprafață, pe întreaga lume, 94 de kilometri de pământ ar fi distruși într-o secundă și alte sute de mii de kilometri ar fi puternic afectate de impact.
O zonă de 79.000 de kiometri ar fi distrusă instant și oricine se află într-o zonă de 5,8 milioane de kilometri pătrați s-ar alege cu arsuri de gradul trei.
În fine, dacă ar mai exista supraviețuitori în urma unui astfel de scenariu, ar trebui să se pregătească pentru întuneric – o iarnă nucleară care ar putea dura sute de ani.
