În ajunul celui de-al doilea tur al alegerilor la care candidează Emmanuel Macron şi Marine Le Pen, prezidenţialele din Franţa au cunoscut o nouă răsturnare de situaţie cu publicarea pe internet a mii de documente de campanie ale candidatului centrist, o "destabilizare" imediat denunţată de fostul ministru, comentează AFP.
Dezvăluirea acestei piratări masive, "în ultima oră a campaniei oficiale" (care s-a încheiat vineri la orele 22.00 GMT), "indică în mod evident o destabilizare democratică, aşa cum s-a văzut deja în Statele Unite în timpul ultimei campanii prezidenţiale", a denunţat En Marche!, mişcarea lui Emmanuel Macron într-un comunicat.
Imediat după difuzarea lor pe Twitter, aceste documente piratate au fost retransmise de extremă dreapta.
"#Macronleaks vor arăta lucruri pe care jurnalismul de investigaţie le-a trecut deliberat sub tăcere? Îngrozitor, acest naufragiu democratic", a afirmat Florian Philippot, vicepreşedinte al Frontului Naţional, partidul de extrema dreaptă condus de Marine Le Pen, chiar înainte de miezul nopţii şi încheierea campaniei oficiale.
Vineri seară, în total 9 Gb de documente interne ale campaniei lui Emmanuel Macron au fost difuzate pe net de către un internaut numit EMLEAKS.
În total, sunt "zeci de mii de e-mailuri, fotografii şi documente ataşate, datând cel mai târziu de la 24 aprilie" (a doua zi după primul tur al prezidenţialelor), potrivit WikiLeaks. Site-ul creat de Julian Assange, care a transmis pe contul său de Twitter link-ul care duce spre aceste documente, a dat asigurări că nu se află la originea acestei operaţiuni de piratare pe care a numit-o imediat cu hashtag-ul #MacronLeaks.
Aceste fişiere piratate sunt e-mailuri sau "documente contabile", "toate legale", a precizat En Marche! în comunicatul său.
"Cei care fac să circule aceste documente adaugă documentelor autentice un număr de documente false, pentru a răspândi îndoiala şi dezinformarea", a afirmat echipa lui Emmanuel Macron, făcând o paralelă cu atacul cibernetic care a vizat echipa de campanie a lui Hillary Clinton, candidata democrată la Casa Albă în 2016.
După ancheta asupra acestui atac, agenţiile americane de informaţii au acuzat Rusia că s-a implicat în alegerile prezidenţiale din Statele Unite pentru a-l favoriza pe candidatul republican Donald Trump, victorios la 8 noiembrie.
În februarie, serverele En Marche! au căzut câteva minute în urma unor atacuri venind din Ucraina, potrivit mişcării conduse de Emmanuel Macron. În martie, această formaţiune a fost, de asemenea, ţinta unor tentative de "phishing" (colectare frauduloasă a unor date confidenţiale), atribuite de această dată unui grup rus, potrivit firmei japoneze de cibersecuritate Trend Micro.
Într-un comunicat difuzat în primele ore ale zilei de sâmbătă, Comisia naţională pentru controlul campaniei prezidenţiale din Franţa a recomandat mass-media "să nu prezinte conţinutul" acestor documente provenite dintr-un "atac cibernetic", reamintind că "difuzarea de informaţii false este susceptibilă să cadă sub incidenţa legii".
Această piratare ar putea avea duminică o incidenţă asupra votului alegătorilor francezi? Hashtag-ul #MacronLeaks se afla numai pe poziţia a doua în topul căutărilor internauţilor în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă, după cel al #KohLanta, o emisiune de telerealitate prezentând mai mulţi aventurieri pe o insulă părăsită.
În ultimele sondaje publicate vineri, înainte de închiderea campaniei oficiale, Emmanuel Macron conducea încă detaşat, cu 61,5% până la 63%, faţă de 37% până la 38,5% pentru Marine Le Pen.
Cu două zile înainte de vot, rata participării la urme se anunţa relativ redusă: numai 68% dintre persoanele chestionate au răspuns că sunt sigure că vor merge să voteze duminică, mai scrie AFP.
Sursă: Agerpres
