Unul dintre judecătorii instanţei supreme din Italia, Antonio Esposito, a stârnit polemici ample după ce a afirmat că Silvio Berlusconi ştia că urmează să fie condamnat pentru fraudă fiscală în dosarul Mediaset, magistratul revenind ulterior asupra declaraţiei, scrie Corriere della Sera, potrivit Mediafax.
"Berlusconi a fost condamnat pentru că ştia că se va întâmpla acest lucru, avea cunoştinţă de frauda fiscală; a fost condamnat pentru că ştia, nu pentru că nu ştia acest lucru", a declarat, într-un interviu acordat ziarului Il Mattino, judecătorul Antonio Esposito, preşedintele colegiului Curţii de Casaţie care a confirmat verdictul de condamnare a fostului premier italian în dosarul Mediaset.
Pe fondul polemicilor, judecătorul Curţii de Casaţie a revenit ulterior asupra declaraţiilor, afirmând că au fost interpretate greşit, fiind scoase din context.
În schimb, Alessandro Barbano, redactorul-şef al ziarului Il Mattino, a dat asigurări că declaraţiile sunt foarte exacte: "Vă pot asigura că interviul a fost transcris cu exactitate maximă, acestea sunt frazele rostite de domnul judecător şi avem dovada".
Ministrul italian al Justiţiei, Annamaria Cancellieri, a cerut clarificări din partea instanţei supreme în legătură cu aceste declaraţii, iar formaţiunea lui Berlusconi, Partidul Poporul Libertăţii (PdL), a solicitat o anchetă a Consiliului suprem al magistraturii. Preşedintele Curţii de Casaţie, Giorgio Santacroce, a calificat drept "inoportun" interviul acordat de colegul lui.
Procuratura din Milano a emis vineri ordonanţa de executare a pedepsei de către Silvio Berlusconi, care trebuie să ispăşească un an de închisoare în dosarul Mediaset, dar probabil va fi plasat în arest la domiciliu sau va efectua muncă în folosul comunităţii.
Silvio Berlusconi, 76 de ani, fusese condamnat în prima instanţă şi în apel la patru ani de închisoare pentru fraudă fiscală, cu o interdicţie de cinci ani privind deţinerea de funcţii publice. Pedeapsa de condamnare la închisoare a fost confirmată de instanţa supremă, care a decis rejudecarea la Curtea de Apel din Milano a sancţiunii suplimentare, cea de interzicere a funcţiilor publice.
În privinţa condamnării la închisoare, trei din cei patru ani beneficiază de o amnistie, astfel că Berlusconi ar avea de executat doar un an. Însă fostul premier italian ar putea fi plasat în arest la domiciliu sau ar putea efectua muncă în folosul comunităţii. Vineri, Procuratura a trimis şi Senatului mandatul de punere în aplicare a sentinţei, iar legea prevede ca, în cazul unei condamnări definitive, demiterea din funcţie să fie validată de Camera parlamentară din care face parte persoana condamnată.
Conform Articolului 1 din Decretul lege din 31 decembrie 2012, aprobat de fostul Guvern Mario Monti, "nu pot candida şi nu pot continua să fie deputaţi sau senatori cei care au fost condamnaţi definitiv la pedepse de peste doi ani de închisoare". Printre delictele menţionate în această lege figurează nu doar fapte de corupţie, ci şi fraudele fiscale, pentru care a fost condamnat Berlusconi. Astfel, Berlusconi ar putea să nu aibă dreptul de a mai candida cel puţin şase ani, indiferent dacă va fi confirmată sau nu pedeapsa suplimentară de interzicere a deţinerii de funcţii publice. În plus, procurorii cer ca Berlusconi să predea paşaportul normal şi paşaportul diplomatic, ca măsură preventivă pentru a se evita părăsirea ţării înainte de punerea în aplicare a pedepsei.
Silvio Berlusconi, 76 de ani, fusese condamnat în prima instanţă şi în apel la patru ani de închisoare pentru fraudă fiscală, cu o interdicţie de cinci ani privind deţinerea de funcţii publice. Pedeapsa de condamnare la închisoare a fost confirmată de instanţa supremă, care a decis rejudecarea la Curtea de Apel din Milano a sancţiunii suplimentare, cea de interzicere a funcţiilor publice.
În privinţa condamnării la închisoare, trei din cei patru ani beneficiază de o amnistie, astfel că Berlusconi ar avea de executat doar un an. Însă fostul premier italian ar putea fi plasat în arest la domiciliu sau ar putea efectua muncă în folosul comunităţii. Vineri, Procuratura a trimis şi Senatului mandatul de punere în aplicare a sentinţei, iar legea prevede ca, în cazul unei condamnări definitive, demiterea din funcţie să fie validată de Camera parlamentară din care face parte persoana condamnată.
Conform Articolului 1 din Decretul lege din 31 decembrie 2012, aprobat de fostul Guvern Mario Monti, "nu pot candida şi nu pot continua să fie deputaţi sau senatori cei care au fost condamnaţi definitiv la pedepse de peste doi ani de închisoare". Printre delictele menţionate în această lege figurează nu doar fapte de corupţie, ci şi fraudele fiscale, pentru care a fost condamnat Berlusconi. Astfel, Berlusconi ar putea să nu aibă dreptul de a mai candida cel puţin şase ani, indiferent dacă va fi confirmată sau nu pedeapsa suplimentară de interzicere a deţinerii de funcţii publice. În plus, procurorii cer ca Berlusconi să predea paşaportul normal şi paşaportul diplomatic, ca măsură preventivă pentru a se evita părăsirea ţării înainte de punerea în aplicare a pedepsei.
Silvio Berlusconi ar putea cere graţierea din partea preşedintelui Giorgio Napolitano, apropiaţii lui argumentând că doar aşa se poate "restabili democraţia" în Italia.
Condamnarea lui Berlusconi riscă să genereze o criză politică de proporţii, în contextul în care Guvernul condus de Enrico Letta este susţinut atât de Partidul Democrat (de centru-stânga), cât şi de formaţiunea lui Berlusconi, PdL (de centru-dreapta). Miniştrii şi parlamentarii care fac parte din partidul lui Silvio Berlusconi au avertizat că sunt pregătiţi să demisioneze în semn de protest faţă de condamnarea definitivă a fostului premier, care solicită reformarea justiţiei, ameninţând cu alegeri anticipate.
Cazul se referă la achiziţionarea de către trustul Mediaset a drepturilor de difuzare a aproximativ 3.000 de filme produse de companii precum Paramount si Fox. Trustul Mediaset, aparţinând familiei lui Silvio Berlusconi, a fost găsit vinovat că a cumpărat drepturi de difuzare, în intervalul 1995 - 1998, la preţuri majorate intenţionat, prin intermediul unor companii offshore, în scopul comiterii unor fraude fiscale.
