Miniştrii de externe din şase state europene, reuniţi joi la Berlin, şi-au reafirmat susţinerea pentru Ucraina pe calea sa „ireversibilă" către aderarea la NATO şi au promis Kievului continuarea sprijinului militar în războiul cu Rusia, precum şi garanţii de securitate post-conflict, potrivit agenţiilor AFP şi DPA, citate de Agerpres.
Şefii diplomaţiilor Franţei, Germaniei, Italiei, Poloniei, Spaniei şi Regatului Unit au discutat în capitala germană la o reuniune la care a participat de asemenea noua reprezentantă pentru politică externă a Uniunii Europene, Kaja Kallas, şi la finalul căreia au semnat un document pe care l-au denumit „Declaraţia de la Berlin", în contextul în care ipoteza unor negocieri de pace între Ucraina şi Rusia capătă tot mai multă consistenţă odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.
„Vom continua să sprijinim Ucraina pe calea ireversibilă către integrarea euro-atlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO", se arată în declaraţia în care cele şase state subliniază că doresc să ofere Ucrainei „garanţii de securitate complete, inclusiv un sprijin militar şi financiar fiabil pe termen lung".
„Nu pot exista negocieri privind pacea în Ucraina fără ucraineni şi fără europeni împreună cu ei", adaugă declaraţia comună, care insistă asupra necesităţii consolidării capacităţilor comune de apărare în UE, întrucât "pacea în Ucraina şi securitatea în Europa sunt indisociabile".
Aliaţii europeni ai Ucrainei se tem de o dezangajare a Statelor Unite din acest conflict, sau chiar de presiuni din partea viitorului preşedinte Donald Trump pentru încheierea unui acord cu Moscova nefavorabil Kievului, presiuni ce s-ar putea manifesta şi prin diminuarea ori sistarea ajutorului american pentru Ucraina.
În urma unei discuţii avute sâmbătă la Paris cu preşedinţii ucrainean şi francez, Volodimir Zelenski şi Emmanuel Macron, Trump a cerut o încetare imediată a focului şi negocieri între Ucraina şi Rusia.
În acest timp, preşedintele Zelenski insistă că ţara sa are nevoie de mai multe arme şi de garanţii de securitate din partea NATO, înainte de posibile negocieri cu Rusia. El doreşte un angajament ferm din partea membrilor NATO cu privire la aderarea Ucrainei la Alianţă şi consideră insuficiente promisiunile privind o aderare în viitor.
Însă mai multe state membre, inclusiv SUA şi Germania, sunt reticente faţă de orice perspectivă de aderare rapidă a Ucrainei la NATO. În schimb, în cazul unui acord de încetare a ostilităţilor între Rusia şi Ucraina, statele partenere Kievului ar putea trimite în Ucraina trupe cu misiunea de menţinere a păcii, ca o formă de garanţie de securitate pentru a preveni o nouă agresiune rusă. Totuşi, premierul polonez Donald Tusk a declarat joi că ţara sa nu va trimite trupe în Ucraina.
