S-au împlinit 40 de ani de la înăbuşirea ?primăverii de la Praga?

Se împlinesc 40 de ani de la intervenţia Uniunii Sovietice şi altor patru ţări comuniste în Cehoslovacia. Conducerea de la Kremlin punea astfel capăt aşa-numitei "primăveri de la Praga" şi încercării de a crea un "socialism cu faţă umană". România nu a luat parte la invazie, iar Nicolae Ceauşescu şi-a sporit popularitatea în ţară şi peste hotare, ceea ce l-a ajutat să-şi instaureze propria dictatură.

Pe 20 august 1968, cu puţin înainte de miezul nopţii, 30 de divizii blindate sovietice au pătruns în Cehoslovacia, însoţite de unităţi din alte patru ţări care făceau parte din Tratatul de la Varşovia - Polonia, Ungaria, Germania de Est şi Bulgaria. Liderii de la Kremlin au oprit astfel, cu brutalitate, reformele promovate de noul secretar general al partidului comunist cehoslovac, Alexander Dubcek. Acesta nu urmărea revenirea la capitalism, ci doar un regim mai liberal şi mai apropiat de popor - "socialismul cu faţă umană".

Conducerea de la Praga a întreprins unele reforme economice, dar mai ales a permis o libertate a presei şi a culturii fără precedent în lumea comunistă şi chiar activitatea unor organizaţii politice de opoziţie. În faţa trupelor invadatoare, mult mai puternice, Dubcek şi colegii săi au cerut populaţiei şi armatei să nu opună rezistenţă, pentru a evita vărsarea inutilă de sânge.

Peste o sută de oameni au pierit, totuşi, în diferite ciocniri izolate. După câteva luni, ei au fost înlocuiţi cu activişti fideli liniei comuniste tradiţionale. Drepturile abia cucerite au fost suprimate iar disidenţii, închişi şi persecutaţi.

În România, după ce denunţase public invazia, Nicolae Ceauşescu a mers pe un cu totul alt drum decât Dubcek - spre dictatură şi un regim tot mai apăsător.

Cehia şi Slovacia nu şi-au regăsit libertatea decât o dată cu "revoluţia de catifea" din 1989, dar speranţele născute de "primăvara de la Praga" au rămas mereu vii, în ciuda represiunii.

Antena 3