Astăzi, 31 decembrie 2024, se împlinesc 25 de ani de când Vladimir Putin a devenit preşedintele Rusiei. În sfertul de secol petrecut la Kremlin, liderul rus şi-a eliminat toţi duşmanii, a declarat mai multe războaie, a anexat teritorii şi a condus cu o mână de fier ţara pe care o doreşte revenită la mareţia din vremea URSS.
„Statul va proteja cu fermitate libertatea de expresie, libertatea de conştiinţă, libertatea presei, proprietatea intelectuală, aceste elemente fundamentale ale unei societăţi civilizate.” Asta spunea Vladimir Putin în seara zilei de 31 decembrie 1999, după ce Boris Elţîn a demisionat.
Promisiunile sale de protejare a libertăţii de expresie şi a libertăţii presei au fost însă încălcate în repetate rânduri. În cei 25 de ani petrecuţi la cârma Rusiei, Putin s-a transformat într-un lider autoritar, care şi-a eliminat oponenţii, a cenzurat presa şi internetul şi a impus în propria ţară un regim de teroare nemaiîntâlnit de la Iosif Stalin.
De exemplu, la doar patru zile după inaugurarea sa în mai 2000, poliția fiscală a percheziționat NTV, cel mai mare post de televiziune independent al țării, care devenise incomod pentru Putin pentru că a relatat necenzurat despre războiul din Cecenia. La un an după, NTV a fost închis. După doi ani cu Putin la Kremlin nu mai exista niciun post de televiziune în Rusia care să nu fie sub controlul Kremlinului.
Daca în primii ani de mandat, Putin s-a lăsat sfătuit, după 2012 liderul de la Kremlin a instituit un regim în care el are întotdeauna ultimul cuvânt. Deciziile majore pentru Rusia sunt luate în Consiliul de Securitate, pe care Putin îl prezidează şi în care nu există loc pentru disidenţă. Partidul Kremlinului şi parlamentul sunt elemente de decor.
Modificarea Constituţiei care îi permite lui Putin să rămână la putere până în 2036 a reprezentat o limită după care nu mai există întoarcere. Vladimir Putin se bazează pe Biserica Ortodoxă Rusă pentru a convinge poporul că are un mandat cvasi-divin, asemeni ţarilor din trecutul glorios al Rusiei.
De ce urăște Vladimir Putin Occidentul
De altfel, readucerea Rusiei pe poziţia de putere pe care o avea fostul URSS a fost şi este unul dintre obiectivele lui Putin. În prezent liderul rus se consideră în război cu Occidentul, iar cei care au lucrat cu el spun că adversitatea sa pentru Vest este cauzată de faptul că liderii occidentali nu i-au arătat respectul cuvenit.
În primii ani de mandat, Putin nu a dat niciun semn în public cu privire la obsesiile față de Ucraina care aveau să ducă în cele din urmă la cel mai mare război din Europa din 1945. Cu toate acestea, în culise, existau indicii că nu putea suporta ideea unei Ucraine independente. Aşa că în februarie 2022 a invadat ţara vecină şi deşi a avut aşteptări ca regimul de la Kiev să se predea în câteva săptămâni, conflictul continuă şi acum.
Războiul din Ucraina a devenit o scurgere de oameni şi resurse, ceea ce a arătat că Rusia, deşi capabilă să producă rachete hipersonice, este o ţară înapoiată din punct de vedere tehnologic şi împovărată de corupţie în rândurile generalilor.
Şeful Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a înţeles acest lucru şi a încercat să schimbe situaţia printr-o revoltă armată, care i-a trezit pe mulţi ruşi din letargie, dar care l-a costat viaţa.
Deşi se împlinesc 25 de ani de când Putin este liderul absolut al Rusiei, Kremlinul nu a dat semne că intenționează să marcheze această dată. Liderul s-a rezumat să spună, la conferința de presă anuală din această lună, doar că domnia sa a "salvat" Rusia de dominația occidentală.
