Rusia, ţara cu doi preşedinţi. Cât mai rezistă Medvedev, când se prăbuşeşte Putin?

ANTENA3.RO - EXCLUSIV ONLINE // Într-o atmosferă creată parcă pentru încoronarea unui ţar, al treilea preşedinte ales al Rusiei, după destrămarea Uniunii Sovietice, se pregătea să preia oficial puterea de la Vladimir Putin. Era 7 mai 2008.
Antena3.ro a parcurs distanţa 7 mai 2008 ? 7 mai 2009, în dorinţa de a surprinde ecourile primului an de preşedinţie din biografia lui Dmitri Medvedev.

Ceremonia de învestitură organizată la Kremlin a întors lumea cu faţa spre Moscova şi a oficializat întrebări, ipoteze sau ?pariuri? politice legate de adevărata voce care va dicta peste Rusia. Cu mersul legănat, dar ferm, consacrat de Putin, Medvedev s-a îndreptat să depună jurământul şi a promis că va ?proteja şi respecta drepturile şi libertăţile cetăţeanului?. Sub linia care adună primul an de preşedinţie de la ultimele alegeri, rezultatul este variabil: Putin conduce din umbră, Putin şi Medvedev îşi împart puterea, Medvedev încearcă să iasă de sub tutela mentorului său. Depinde foarte mult cine face bilanţul acestui prim an al lui Medvedev în funcţia de preşedinte: populaţia, media din Rusia sau analiştii străini.



Vox populi, vox Dei?

Dezlegarea misterului privind identitatea adevăratului lider de la Kremlin constituie încă o preocupare a societăţii civile ruseşti, având în vedere că, spre exemplu, Levada Center a realizat în perioada 2008-2009 un sondaj de opinie în Rusia, populaţia fiind invitată să răspundă şi la următoarea întrebare: ?Cine credeţi că deţine adevărata putere a ţării??. În februarie 2009, răspunsurile erau distribuite astfel: Medvedev - 12%; Putin ? 34%; Amândoi - 50%; Nu ştiu ? 4%.
Sondajul a fost lansat în aprilie 2008, imediat după alegerea lui Medvedev ca preşedinte, şi la acea dată convingerile cetăţenilor erau împărţite în felul următor: Medvedev - 22%; Putin ? 27%; Amândoi - 36%; Nu ştiu ? 15%. Dacă mulţi îl considerau deţinătorul puterii pe Medvedev, era totuşi o pondere mare (15%) care aştepta să-l vadă pe noul preşedinte în acţiune.
Prezenţa variantei de răspuns ?amândoi? poate fi uşor derutantă în analizarea acestor rezultate, inducând ideea că Rusia are o conducere bicefală sau că ?amândoi? înseamnă mai mult Putin decât Medvedev.



Mergând pe calea deschisă de rezultatele acestui sondaj, se pot reda şi concluziile unui studiu realizat de E.U.-Russia Center asupra primului an petrecut de Medvedev la Kremlin. Astfel, pe plan intern Medvedev nu a făcut decât să propună extinderea duratei mandatului de preşedinte şi a celui de parlamentar la 6, respectiv 5 ani, în ideea de a oferi, în opinia multora, o revenire a lui Putin la cârma ţării pentru o perioadă de 12 ani. Cât priveşte politica externă, care potrivit Constituţiei intră în responsabilitatea preşedintelui, cea mai vizibilă acţiune a fost folosirea forţei în Georgia, analiştii considerând însă că şi această decizie poartă amprenta lui Putin atâta timp cât acesta acorda instrucţiuni armatei prin intermediul emisiunilor tv.

Va reuşi criza economică să distrugă tandemul Putin-Medvedev?

În luna aprilie ziarul Vedomosti scria că în Rusia sunt 6,4 milioane de şomeri şi că, până la sfârşitul anului, 9 milioane de oameni vor rămâne fără locuri de muncă. Pe fondul deprecierii economiei mondiale, compania americană de consultanţă politică Eurasia Group a realizat un raport, ?Riscurile într-o lume instabilă?, apreciind că, sub influenţa creşterii şomajului şi inflanţiei, instabilitatea socială va afecta Moscova, St. Petersburg, regiunile Siberia şi Ural.
Analiştii firmei americane preconizează chiar că accentuarea crizei economice va conduce la demisia preşedintelui Medvedev şi la revenirea lui Vladimir Putin în fruntea statului. De altfel, şi în Rusia există voci care susţin acest scenariu, politologul Lilia Sevtova considerând că Putin va reveni la Kremlin din postura de ?salvator al ţării?.
Pe fondul crizei mondiale, Alexei Kudrin, ministrul de finanţe al cabinetului Putin, a anunţat că în 2009 ţara sa intenţionează să înceapă negocieri cu potenţiali investitori, pentru vânzarea de obligaţiuni pe pieţele internaţionale. Suma vehiculată pentru acestă formă de împrumut este de aproximativ 5 miliarde de dolari, impunându-se menţiunea că Moscova nu a mai apelat la astfel de operaţiuni de la criza din 1998.
Într-un top al ţărilor care au realizat cele mai mari cheltuieli, până acum, în perioada crizei, Rusia ocupă locul trei, după China şi Japonia, o treime din rezervele valutare fiind pompată în acţiunea de stabilizare a monedei naţionale.
Rămâne de văzut dacă o criză economică puternică va atrage demisia preşedintelui Medvedev şi reinstaurarea lui Vladimir Putin sau dacă, dimpotrivă, va fi pretextul folosit de Medvedev pentru a-şi câştiga independenţa faţă de Putin.

În acest sens, The Sunday Telegraph scria în luna martie despre lista celor ?100 de aleşi de aur? pregătită de preşedinte pentru înlocuirea unor oficiali guvernamentali, dintre care unii fuseseră numiţi chiar de Putin. ?Alesul de aur? are vârsta de până la 50 de ani, vederi liberale, nu a făcut parte din structurile KGB sau FSB (urmaşul KGB după destrămarea URSS) şi îi este fidel noii conduceri a statului. În exprimarea lui Serghei Narâşkin, şeful administraţiei prezidenţiale, cei 100 (dintre care fac parte directori de bănci şi alte companii private) au fost aleşi după următoarele criterii: ?succesul, abilităţile de management, gândirea strategică, profesionalismul şi un bun renume?.
Şi jurnaliştii de la Washington Post consideră că Medvedev se foloseşte de criză pentru a se reinventa ca preşedinte al ţării, luând în considerare criticile aduse măsurilor economice adoptate de guvern în această perioadă.
De asemenea, Dmitri Oreskin, analist politic în cadrul centrului de cercetare Mercador de la Moscova, declara că ?Medvedev încearcă să îşi păstreze propria imagine pentru că simte că Putin va avea de suferit lunile următoare. Şi acesta nu va fi primul pas. Cine ştie până unde va merge?.


Ce nu a făcut Putin şi face Medvedev


?Acesta este primul meu interviu pentru un ziar rusesc, însă tradiţia va continua şi cu alte ziare?, a declarat preşedintele în faţa lui Dmitri Muratov, redactor şef la Novaya Gazeta.
Medvedev nu a debutat în dialogul cu presa oricum, pentru că Novaya Gazeta este cel mai vehement critic la adresa puterii; iar pentru a reliefa importanţa alegerii actualului preşedinte, este de precizat că patru ziarişti ce lucrau pentru Novaya Gazeta au fost asasinaţi în perioada 2001-2009 şi că publicaţia nu a realizat vreodată un interviu cu Vladimir Putin.
Interviul, acordat de Medvedev în data de 13 aprilie 2009, este publicat pe site-ul novayagazeta.ru.

Medvedev, în timpul interviului pentru Novaya Gazeta, alături de redactorul şef al publicaţiei.


De multe ori, cei care interpretează anumite măsuri ca semne de separare a celor doi oameni politici sunt jurnaliştii străini. Spre deosebire de ei, unele publicaţii din Rusia consideră că există o legătură între indicii lor de popularitate şi că unul nu se poate prăbuşi fără să-l tragă şi pe celălalt în jos.

Cătălina Pitiş, Antena3.ro