Vladimir Putin a declarat că a abordat cu preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, în cursul întâlnirii de la Kremlin, problema negocierilor cu Statele Unite şi cu NATO pe tema garanţiilor de securitate. "Am discutat despre situaţia legată de propunerile adresate de Rusia Occidentului, principalele solicitări fiind oprirea extinderii NATO, refuzul de a instala sisteme militare ofensive în apropierea frontierelor Rusiei şi revenirea la capabilităţile militare NATO şi la infrastructura militară din Europa din anul 1997, când a fost semnat Tratatul Rusia-NATO", a afirmat Vladimir Putin, citat de agenţia RIA Novosti, scrie Mediafax.
Liderul rus i-a prezentat lui Aleksandr Lukaşenko stadiul negocierilor cu Statele Unite şi cu NATO, argumentând că problema garanţiilor de securitate este de interes inclusiv pentru Belarus. "Rusia este pregătită să urmeze direcţia negocierilor, cu condiţia ca toate problemele să fie analizate integral, fără a fi separate principalele propuneri ale noastre. Obţinerea garanţiilor reprezintă o prioritate absolută pentru Rusia", a subliniat acesta.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a anunţat, vineri, că este interesat de o nouă întâlnire cu secretarul de Stat american, Antony Blinken, pentru continuarea negocierilor Rusia-SUA pe tema garanţiilor de securitate.
Secretarul de Stat american, Antony Blinken, a propus joi organizarea unei întâlniri cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în oraşul elveţian Geneva, în contextul eforturilor diplomatice pentru evitarea unui conflict militar în Ucraina şi pentru continuarea negocierilor pe tema garanţiilor de securitate.
Rusia a transmis joi Statelor Unite răspunsul privind garanţiile de securitate, exprimând nemulţumire faţă de propunerile Washingtonului şi insistând pentru oprirea extinderii NATO şi pentru stabilirea unor măsuri de control al armamentului.
"Noi considerăm că partea americană nu a oferit un răspuns constructiv privind elementele fundamentale ale proiectului de tratat cu Statele Unite elaborat de partea rusă în privinţa garanţiilor de securitate", a transmis Ministerul de Externe de la Moscova.
Rusia a subliniat că se opune "Declaraţiei Summitului NATO de la Bucureşti" (2008), prin care Alianţa Nord-Atlantică oferea perspective privind admiterea Ucrainei şi Georgiei. Moscova reafirmă că se opune instalării de baze militare pe teritoriile fostelor state sovietice care nu sunt membre NATO, contestând şi instalarea de sisteme militare, inclusiv de atac, în ţări care au devenit membre NATO după anul 1997.
Administraţia Vladimir Putin avertizează că, în lipsa unui acord cu Statele Unite, Rusia va fi nevoită să suplimenteze capabilităţile militare. "În lipsa disponibilităţii părţii americane de a accepta garanţii de securitate ferme şi juridice ale SUA şi aliaţilor, Rusia va fi nevoită să reacţioneze, inclusiv prin implementarea de măsuri cu caracter tehnico-militar. Activităţile militare din ce în ce mai intense ale Statelor Unite şi NATO, în mod direct, în apropierea frontierelor Rusiei sunt alarmante, fiind ignorate liniile noastre roşii, interesele noastre de securitate centrale şi dreptul suveran de a le proteja", a avertizat Ministerul de Externe de la Moscova.
În ianuarie, Rusia a cerut formal revenirea la arhitectura de securitate din anul 1997. "Este vorba despre retragerea trupelor străine, a echipamentelor şi armamentului, precum şi de alte măsuri în sensul restabilirii configuraţiei din 1997 în cazul ţărilor care nu erau membre NATO în acel moment, iar aici sunt incluse Bulgaria şi România", a anunţat Ministerul de Externe de la Moscova.
Rusia a amintit că a semnat în mai 1997 cu NATO Tratatul fondator privind Relaţiile, Cooperarea şi Securitatea, un act care stabilea că cele două părţi "nu se consideră adversare" şi prin care erau definite "mecanisme de consultare, cooperare, proceduri decizionale comune şi acţiuni comune".
Ungaria, Polonia şi Cehia au aderat la NATO în 1999, urmate de România, Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia şi Slovenia în 2004. Albania şi Croaţia au devenit membre NATO în 2009, Muntenegru în 2017 şi Macedonia de Nord în 2020. Rusia nu acceptă ca Alianţa Nord-Atlantică să deţină trupe sau armament strategic ofensiv în România şi Bulgaria, a explicat ambasadorul rus de la Sofia, Eleonora Mitrofanova, subliniind că Moscova respectă opţiunea acestor ţări de a fi membre NATO.
Alianţa Nord-Atlantică a propus Rusiei măsuri practice în sensul creşterii transparenţei şi controlului armamentului, iar un eventual acord cu Moscova ar putea include efectuarea de inspecţii reciproce, inclusiv în bazele antibalistice NATO din România şi Polonia. O altă propunere se referă la modalităţi de evitare a riscurilor incidentelor între nave militare NATO şi ruse în Marea Neagră.
Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în Baza Deveselu din România şi în Polonia, acuzând că aceste sisteme pot fi utilizate inclusiv în scop ofensiv. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din ţări precum Iranul.
