Proiectul ar costa peste 230 de miliarde de dolari, iar calea ferată ar avea o lungime de peste 7.000 de kilometri, de peste trei ori mai mare decât cea mai lungă linie de mare viteză existentă în prezent, între Beijing şi oraşul Guangzhou din sudul Chinei.
Noua rută feroviară de mare viteză ar fi un simbol puternic al legăturilor politice dintre Moscova şi Beijing, care fac ca reprezentanţii celor două ţări să voteze deseori împreună în Consiliul de Securitate al ONU.
Aceste legături s-au întărit în ultima perioadă, pe fondul criticilor occidentale la adresa preşedintelui rus Vladimir Putin, din cauza rolului Rusiei în conflictul din Ucraina.
Cele două părţi au încheiat în această săptămână un memorandum de înţelegere, în timpul unei vizite a premierului chinez Li Keqiang la Moscova, în care partea chineză şi-a exprimat interesul pentru construirea unei linii feroviare rapide între Moscova şi Kazan, în regiunea Tatarstan, bogată în petrol, a relatat televiziunea chineză de stat.
Linia ferată, cu o lungime de 803 kilometri, ar fi primul tronson din ruta către Beijing.
Trenurile de pasageri circulă între Beijing şi Moscova din 1954 şi efectuează două curse pe săptămână.
China deţine cea mai mare reţea feroviară de mare viteză din lume, construită de la zero în mai puţin de 10 ani şi bazată pe tehnologie provenită de la companii străine, precum Alstom (Franţa), Siemens (Germania) şi Kawasaki Heavy Industries (Japonia).
Reputaţia Chinei a fost şifonată în urma unui accident din 2011 în care a fost implicat un tren de mare viteză, soldat cu moartea a cel puţin 40 de pasageri şi rănirea altor câteva sute. În prezent, China vrea să exporte această tehnologie, construind deja reţele feroviare de acest tip în Turcia şi Venezuela.
