?Prezenţa şi potenţiala escaladare a conflictelor armate lângă graniţa Rusiei, acordurile de graniţă în aşteptare între Rusia şi câteva state vecine sunt ameninţări majore la adresa intereselor Rusiei şi a securităţii de frontieră?, se arată în documentul ce analizează ameninţările de securitate până în 2020.
?În cadrul competiţiei pentru resurse nu poate fi exclus ca forţa militară să poată fi folosită pentru a rezolva problemele apărute, ce ar distruge echilibrul de putere lângă graniţele Rusiei şi ale aliaţilor?.
Kremlinul susţine că nu militarizează Arctica, dar avertismentele despre conflicte armate arată că este pregătită să îşi apere interesele cu forţa, dacă este necesar, în condiţiile în care încălzirea globală face resursele din zonă mai accesibile.
SUA, Norvegia, Canada şi Danemarca contestă pretenţia Rusiei la o secţiune din zona arctică, de mărimea Europei occidentale, despre care se crede că ar conţine miliarde de tone de petrol şi gaz.
Un document anterior al Kremlinului declara Arctica ca resursă strategică pentru Rusia şi aprecia că devoltarea rezervelor sale până în 2020 este un obiectiv naţional vital. S-au stabilit planuri pentru crarea de baze militare de-a lungul frontierei arctice pentru a ?garanta securitatea militară îns situaţii politico-militare diferite?.
Strategia publicată miercuri şi aprobată de preşedintele Medvedev a fost realizată de Consiliul rus de securitate, ce îi include pe premierul rus, dar şi şefii agenţiilor de informaţii.
Putin a acuzat Occidentul anul trecut că râvneşte la rezervele energetice ale Rusiei: ?multe conflicte, acţiuni de politică externă şi mutări diplomatice miros a petrol şi gaz. În spatele tuturor acestea de multe ori este dorinţa de a întări o competiţie necinstită şi a de a asigura accesul la resursele noastre.?
Documentul strategic prevede că lupta pentru resurse energetice va domina din ce în ce mai mult relaţiile internaţionale. Alte puncte de fricţiune politică, diplomatică militară sunt identificate a fi Marea Barents şi Asia Centrală.
Marea Caspică este de importanţă crucială pentru speranţele UE de a sparge dependenţa de gazul rusesc prin construirea de gazoducte alternative din Asia Centrală. Rusia, Kazahstan, Azerbaijan, Turkmenistan şi Iran sunt acum în discuţii pentru împărţirea mării şi a bogatelor sale resurse.
Documentul mai condamnă ca inacceptabil scutul anti-rachetă american din Europa şi extinderea NATO în Ucraina şi Georgia.
Antena3.ro