Rusia își mută rachetele cu capacitate nucleară lângă Ucraina, în raza de acțiune a Kievului. Pregătirea ofensivei ruse e aproape finalizată

Acumularea continuă de trupe și echipamente rusești în zonele adiacente Ucrainei a luat o turnură nouă și potențial de mai rău augur odată cu apariția sistemelor suplimentare de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune (SRBM) Iskander-M în apropierea graniței.

O evaluare recentă a serviciilor de informații de la Ministerul ucrainean al Apărării afirmă că acum există 36 de lansatoare Iskander aproape de graniță, punând aceste rachete în raza de acțiune a capitalei ucrainene, Kiev, precum și a multor ținte militare critice în interiorul Ucrainei.

Din câte se știe, toate aceste lansatoare sunt pentru Iskander-M, care trage un SRBM, deși există și alte variante de Iskander, inclusiv Iskander-K care trage o rachetă de croazieră.

Raportul de informații al Ministerului ucrainean al Apărării, care a fost împărtășit cu CNN, sugerează că  consolidarea armatei ruse este „aproape finalizată”, și indică în special Iskander-M, ca un sistem de arme critic care ar fi probabil folosit pentru a „distruge obiecte vitale”, în cazul în care Moscova lansează o nouă ofensivă împotriva Ucrainei, așa cum se tem acum mulți.

Raportul descrie „grupuri tactice suplimentare” de Iskander-Ms care au fost transferate în regiunile de graniță ale Rusiei. Videoclipurile recente postate pe rețelele de socializare au arătat elemente ale acestor sisteme în mișcare, inclusiv reîncărcări suplimentare de rachete 9M723 transportate cu trenul și vizibile clar în vagoane cu vârful deschis, în timp ce trec prin Kaluga, la aproximativ 90 de mile sud-vest de Moscova.

Arme nucleare tactice aproape de Ucraina

Sistemul Iskander-M, care poartă denumirea de raportare occidentală SS-26 Stone, lansează rachete balistice 9M723 care, conform cifrelor oficiale, au o rază de acțiune de 310 mile, deși există dovezi că pot zbura mai departe de atât.

Fiecare rachetă poate transporta o sarcină utilă de până la 680 de kilograme, care cuprinde în mod normal un focos cu explozibil mare sau submuniție. 

?? Iskander-M short-range ballistic missile systems Somewhere in Russia#Russia pic.twitter.com/QFViV8CBJX

— The RAGE X (@theragex) January 19, 2022

Timpul de pregătire a lansării pentru o baterie de rachete Iskander este de 4 minute, tactica utilizării acestora stabilește lansarea simultană a cîte două perechi de rachete, acestea avînd o abatere probabilă de 2-6 m. Racheta Iskander poate avea diferite focoase convenționale (termobaric, bombe în casete sau antibuncăr) sau focos nuclear. 

Profilul de zbor, manevrele și măsurile de asigurare de luptă, îi conferă rachetei Iskander o mare capacitate de supraviețuire, astfel încît e aproape imposibil de interceptat.

Sistemul de rachete ”Iskander-M” este proiectat pentru nimicirea cu mare precizie a țintelor de dimensiuni mici și a țintelor de platformă  la o distanță de până la 500 de kilometri. Pentru direcționare este utilizat un sistem de navigație inerțial și un semnal de la sateliții GLONASS.

În faza finală, este activat un cap optic inteligent de direcționare, care oferă o precizie de câțiva metri. Rachetele pot fi redirecționate în timpul zborului, permițându-le să atace ținte aflate în mișcare, inclusiv nave ale forțelor maritime inamice.

Complexul dispune de două tipuri de rachete: aerobalistică 9M723 - zboară pe traiectorii cvasi-balistice la altitudini de până la 50 de km, de croazieră 9M728 sau R-500 - se îndreaptă spre țintă la altitudini mici.

Rachetele de înaltă precizie ale ”Iskander” au o suprafață reflectorizantă mică, traiectorii de zbor complexe (sunt conduse de cârme dinamice pe gaz și aerodinamice) și nu pot fi detectate de niciun sistem de apărare anti-aeriană existent. După lansare și în apropiere de țintă, rachetele manevrează energic cu o supraîncărcare de la 20 la 30g.

Masa de lansare a rachetei este de 3,8 tone, lungimea este de 7,2 metri, viteza este de peste 2 km pe secundă, intervalul dintre lansări este de un minut.

Potrivit lui Rob Lee, de la Institutul de Cercetare în Politică Externă, care este specializat în armata rusă, o brigadă tipică Iskander-M este echipată de obicei cu o duzină de vehicule 9P78-1 transportor-rector-lansator (TEL), care se bazează pe un Șasiu camion 8x8 MZKT-79306. Fiecare vehicul de lansare este prevăzut cu două rachete.

Evaluarea ucraineană pare să se bazeze pe trei brigăzi aflate acum pe teren în regiunile de graniță ale Rusiei. Cu toate acestea, Lee estimează că există probabil mai multe lansatoare acum în zonă, echivalent cu cel puțin patru brigăzi (48+ lansatoare).

Pe lângă acestea și alte lansatoare aflate deja în zone mai apropiate de Ucraina, mai multe lansatoare Iskander-M și echipamente aferente au sosit de la Armata 41 Combinată, parte a Districtului Militar Central. Alte rachete Iskander-M au sosit, se pare, în vest și mai departe, după ce au fost dislocate din Districtul Militar de Est.

Ofensivă împotriva Ucrainei

În cazul în care Moscova decide să lanseze o ofensivă la scară largă împotriva Ucrainei, un baraj de rachete lansate din sistemele Iskander-M ar fi un mijloc probabil de distrugere a infrastructurii critice de apărare a Ucrainei înainte de orice fel de campanie la sol.

În acest scenariu, țintele ar putea include ținte de comandă, comunicare și control (C3), precum și alte ținte fixe semnificative, inclusiv piste și alte infrastructuri critice de luptă.

Lovirea unor ținte cheie mai în vest, în Ucraina, cu arme de blocare, cum ar fi rachetele Iskander, ar avea ca rezultat o probabilitate mare de distrugere fără a pune în pericol puterea aeriană rusă. Pentru țintele întărite, cum ar fi buncărele îngropate și structurile fortificate, acestea oferă, de asemenea, cea mai bună șansă de a le scoate din funcțiune cu succes.

În timp ce Ucraina se confruntă deja cu probleme serioase în a se apăra de orice fel de atac rusesc, prezența lui Iskander-M complică și mai mult lucrurile. Se pare că aceste arme sunt capabile să manevreze în zbor, prezentând provocări semnificative chiar și pentru oponenții cu capacități de apărare antirachetă mai robuste.

Apărarea antiaeriană la sol ucraineană este deja destul de limitată, singura capacitate adevărată de rachetă antibalistică existentă stă într-o mână de sisteme S-300V din era sovietică. Aceste sisteme S-300 ar fi, de asemenea, probabil ținte de top pentru Iskander dacă pot fi găsite, și asta dacă sunt cu adevărat utile în acest moment. 

Sistemele Iskander-M din apropierea Ucrainei sunt din ce în ce mai văzute ca unul dintre indicatorii cheie ai potențialului de luptă rusesc în regiune. Se pare că serviciile de informații americane au identificat și mișcări de avioane de atac suplimentare și elicoptere de aviație a armatei ruse în regiune, dar detalii suplimentare nu au fost făcute publice.

Puterea aeriană tactică suplimentară ar fi, de asemenea, un semnal important că o ofensivă la scară largă ar putea fi iminentă. În plus, ca parte a manevrelor militare comune planificate cu Belarus, Rusia a anunțat, de asemenea, planuri de a desfășura temporar avioane și în această țară. Există de mult timp îngrijorarea că Rusia ar putea lansa un atac asupra Ucrainei prin Belarus.

Grupările tactice de batalioane ruse

Alți factori aflați în atenție includ numărul total de grupuri tactice de batalion rus (BTG) care se adună în apropierea Ucrainei. Un BTG este o unitate cu arme combinate care numără de obicei între 700 și 900 de soldați.

De la mijlocul lunii noiembrie, serviciile de informații ucrainene au indicat că aproximativ 40 dintre aceste unități erau poziționate în regiuni adiacente granițelor sale, echivalentul a aproximativ un sfert din toate BTG-urile rusești.

O hartă a serviciilor secrete militare ucrainene care arată dispozițiile militare rusești din 15 noiembrie trecut, cu aproximativ BTG-uri dislocate aproape de granițele Ucrainei.

Cel mai recent raport al serviciilor secrete ucrainene oferă detalii suplimentare despre numărul presupus de trupe rusești aproape de granițele sale, la peste 127.000 de persoane. Acest număr include 106.000 de militari al Forțelor Terestre ruse, restul cuprinzând trupe alocate Forțelor Aerospațiale Ruse și Marinei Ruse.

Evaluarea ucraineană mai ridică la 35.000 numărul separatiștilor din estul Ucrainei, unde, cu sprijinul Rusiei, duc un război civil împotriva regimului de la Kiev din 2014. Același raport mai susține că aproximativ 3.000 de membri ai Forțelor Armate Ruse sunt în estul țării, ceea ce Moscova a negat.

Raportul ucrainean indică, de asemenea, alte activități de îngrijorare ale Rusiei, inclusiv o creștere a mișcărilor unităților de informații militare în regiunile de frontieră și un număr crescut de zboruri de-a lungul graniței cu aeronavele de supraveghere rusești.

În cele din urmă, natura ofensivă a sistemului Iskander-M, în special, înseamnă că prezența acestuia, în număr tot mai mare în apropierea Ucrainei este în sine un semnal de alarmă. Cu toate acestea, un asalt major rusesc ar putea apela și la alte sisteme de rachete cu o rază de acțiune și mai mare.

Un baraj de rachete lansate din sistemele Iskander-M ar putea fi însoțit și de rachete de croazieră subsonice Kalibr lansate de pe submarine și nave de război alocate Flotei Mării Negre. Aceste rachete, cu o rază de acțiune estimată la peste 1.500 de mile, au fost folosite de Rusia în timpul campaniei sale din Siria, la fel ca și rachetele de croazieră subsonice lansate din aer, livrate de diferite avioane bombardiere.

Oricare ar fi planul final pentru aceste Iskander-M, ele servesc la sublinierea avantajului copleșitor de care se bucură Moscova atunci când vine vorba de o potențială campanie ofensivă, una care se extinde peste tot și include, de asemenea, puterea aeriană și artileria. Deocamdată, cel puțin, rachetele balistice suplimentare cu rază scurtă de acțiune sunt un simbol puternic al potențialului Rusiei de a face ravagii asupra armatei, infrastructurii sau centrelor populației ucrainene, chiar și de la distanță.