Antena 3 CNN Externe Rusia mută echipament militar, inclusiv sisteme de rachete, către granița cu Finlanda, după ce a avertizat-o pe aceasta să nu se alăture NATO

Rusia mută echipament militar, inclusiv sisteme de rachete, către granița cu Finlanda, după ce a avertizat-o pe aceasta să nu se alăture NATO

Alexandra Ionescu
3 minute de citit Publicat la 13:44 12 Apr 2022 Modificat la 13:56 12 Apr 2022
K-300P Bastion-P
Sursa foto: Twitter/NoticiaeGuerra

Un videoclip neconfirmat, încărcat aseară pe internet, pare să arate două sisteme rusești de apărare de coastă care se deplasează de-a lungul unui drum de pe partea rusă a graniței care duce la Helsinki.

Sistemele de rachete sunt considerate a fi sistemul mobil de apărare de coastă K-300P Bastion-P, conceput pentru a elimina navele de suprafață inclusiv grupurile de luptă de portavioane.

Desfășurarea Rusiei are loc în timp ce prim-ministrul finlandez, Sanna Marin, a spus că se așteaptă ca guvernul ei „să încheie discuția înainte de mijlocul verii” cu privire la cererea de aderare la NATO.

Sondajele de opinie recente ale unei companii finlandeze de cercetare de piață au arătat că 84% dintre finlandezi consideră Rusia o „amenințare militară semnificativă”, în creștere cu 25% față de anul trecut.

Ca răspuns, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat eufemistic că această mișcare „nu va îmbunătăți” situația securității în Europa, iar parlamentarul de la Moscova, Vladimir Dzhabarov, a adăugat mai direct că ar însemna „distrugerea țării”.

„Am spus în repetate rânduri că alianța rămâne un instrument orientat spre confruntare și extinderea ei ulterioară nu va aduce stabilitate continentului european”, a spus Peskov.

NATO a anunțat ieri că două grupuri navale multinaționale de șaisprezece nave conduse de Marina Regală Olandeză vor patrula coastele Mării Baltice ale unor membri precum Polonia și Estonia pentru a „menține o capacitate defensivă credibilă și capabilă”.

Finlanda, împreună cu Suedia vecină, a evitat aderarea la NATO, în ciuda alinierii strânse cu Occidentul, într-un efort de a nu provoca Rusia.

Dar țara scandinavă împarte o graniță lungă de 1.300 de km cu Rusia și a fost tulburată de invazia Ucrainei de către Putin, fiind invadată și ea de Uniunea Sovietică în 1939.

Între timp, partidul de guvernământ al Suediei a început în mod oficial să dezbată ieri posibilitatea de a lansa o cerere de aderare, o mișcare care ar semnala o inversare completă a rolului în politica regatului scandinav, care a rămas neutru din punct de vedere militar.

Secretarul de partid, Tobias Baudin, a declarat presei locale că revizuirea NATO ar trebui să fie finalizată în următoarele câteva luni.

„Când Rusia a invadat Ucraina, poziția de securitate a Suediei s-a schimbat fundamental”, a spus partidul într-un comunicat, potrivit The Daily Mail.

În Suedia, social-democrații de centru-stânga la guvernare s-au opus istoric aderării la NATO, dar conflictul de peste șase săptămâni din Ucraina a reaprins dezbaterea în regatul scandinav.

O inversare a politicii partidului, care a condus timp de 40 de ani neîntrerupt între anii 1930 și 1970, ar fi istorică și ar putea deschide calea pentru ca Suedia să solicite aderarea la NATO.

Se spune că partidul, condus de prim-ministrul suedez Magdalena Andersson, ar fi început astăzi să discute despre posibilitatea aderării la NATO, problema care se așteaptă să fie centrală pentru alegerile parlamentare programate pentru 11 septembrie.

Suedia este oficial nealiniată din punct de vedere militar, deși este partener NATO și și-a abandonat poziția de strictă neutralitate după încheierea Războiului Rece.

După ce a subliniat inițial că nealinierea „a servit bine intereselor Suediei”, Andersson a recunoscut recent că este pregătită să discute despre politică și la sfârșitul lunii martie a spus că „nu exclude” o cerere de aderare la NATO.

Peskov a precizat că Rusia va trebui să „reechilibreze situația” cu propriile măsuri dacă Suedia și Finlanda s-ar alătura NATO.

Spirala escaladării a făcut ca ambele țări să își mărească cheltuielile pentru apărare, Helsinki anunțând planuri de a cheltui 11 milioane de lire sterline pe drone, iar Stockholm adăugând încă 243 de milioane de lire sterline la bugetul lor militar.

×
x close