Potrivit analistului, de la războiul din Georgia, în urma căruia generalii ruşi au fost profund îngrijoraţi de performanţele trupelor lor în unele aspecte cheie cum ar fi războiul modern, Rusia şi-a reechipat şi reantrenat militarii pentru a face faţă acestor deficienţe şi a încerca să reducă diferenţa faţă de armatele occidentale.
Armata ucraineană nu a fost modernizată şi trebuie să facă faţă acum celor mai noi arme şi sisteme furnizate de Rusia. Două exemple cheie sunt folosirea UAV (dronelor) pentru supraveghere şi urmărire şi folosirea războiului electronic.
Ambele tehnologii au fost identificate ca slăbiciuni ale forţelor ruse în 2008 şi ambele s-au dezvoltat intens de atunci. În prezent, ele sunt folosite la scară largă în estul Ucrainei, punând forţele guvernamentale într-un mare dezavantaj.
În plus, forţele ucrainene duc lipsă de sisteme de comunicare sigure. Prin urmare, comunicaţiile lor sunt supuse bruiajului şi deseori îşi dezvăluie localizarea. Ca urmare, ele devin ţinte ale bombardamentului artileriei ruseşti, care foloseşte inclusiv rachete Grad şi alte sisteme mai puternice.
Forţele ucrainene sunt, de asemenea, surclasate de tancurile care vin din Rusia. Nu numai că acestea sunt mai moderne decât cele ucrainene, ci Kievul duce lipsă de arme capabile să pătrundă blindatele.
Pierderea unor avioane ucrainene în zonele de conflict arată cât de bine echipate sunt forţele separatiste susţinute de Rusia pentru apărarea antiaeriană. Acestea deţin nu numai rachete Buk, ci şi alte tipuri precum Strela, pentru folosire la altitudine joasă şi pe o rază scurtă de acţiune, precum şi o serie de lansatoare de rachete de umăr.
Experţii independenţi, precum şi NATO, liderii occidentali şi Guvernul de la Kiev susţin că există dovezi clare ale implicării militare ruse directe, în pofida negărilor Moscovei.
