De ce ar vrea Putin să invadeze Ucraina

Confruntarea vine la opt ani după ce Rusia a anexat Crimeea și a declanșat lupte în regiunea Donbas din estul Ucrainei, unde încă mai mocnește un conflict la nivel scăzut care a ucis peste 14.000 de oameni.

Deși Occidentul speră să atenueze tensiunile și să prevină perspectiva unui război sângeros în Europa de Est, discuțiile diplomatice dintre Kremlin și aliații NATO nu au adus niciun rezultat concret până acum și, așa cum stau lucrurile, este departe de a fi clar ce se va întâmpla în continuare.

Alianța militară nord-atlantică a anunțat că trimite nave și avioane de luptă suplimentare în state vecine din est precum Polonia și Lituania, în timp ce SUA și Marea Britanie au retras familiile diplomaților din Ucraina ca măsură de precauție în cazul în care ar izbucni războiul.

Între timp, Moscova a mutat aproximativ 30.000 de soldați și materiale în Belarusul vecin pentru exerciții militare, în timp ce își poziționa navele de război în Marea Neagră, permițându-i potențial să atace din nord, est și sud simultan.

Antony Blinken, secretarul de stat american, a zburat în Europa în ultimele săptămâni în încercarea de a dezamorsa situația, îndemnând Rusia să evite revenirea la ostilitățile din perioada Războiului Rece, în timp ce a purtat discuții cu omologii săi ruși, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și alții ideri europeni.

Secretarul de externe al Marii Britanii, Liz Truss și președintele francez Emmanuel Macron au vizitat Moscova cu aceeași misiune.

Între timp, la Washington, DC, președintele american Joe Biden s-a întâlnit cu cancelarul german Olaf Scholz pentru a discuta despre strategie, amenințând Rusia că conducta de gaze naturale Nord Stream 2 care merge în Germania sub Marea Baltică va fi închisă în cazul unor incursiuni în Ucraina.

În cazul în care președintele Putin va merge mai departe și face acea „greșeală gigantică”, aliații occidentali vor lua și alte alte măsuri, de la sprijinirea Ucrainei cu resurse militare suplimentare până la impunerea unor sancțiuni economice dure.

Însă analiştii cred că este puţin probabil ca astfel de ameninţări să descurajeze Kremlinul, care a lucrat în ultimii ani pentru a crește economia rusă.

Se crede că președintele Putin consideră conflictul actual ca un prim pas către corectarea a ceea ce el consideră a fi invadarea NATO în țări precum Ucraina, care au fost conduse anterior de Uniunea Sovietică înainte de prăbușirea acesteia în 1989.

Odată cu sondajele care arată că marea majoritate a ucrainenilor ar dori ca țara lor să devină membră a alianței militare, Moscova vrea ca Occidentul să promită că Ucraina nu se va alătura niciodată NATO, ceea ce alianța defensivă a exclus categoric.

Președintele Putin și-a expus propriile gânduri despre Ucraina și relația acesteia cu Rusia într-un eseu de 5.000 de cuvinte publicat vara trecută.

Intitulat „Despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor”, tratatul a fost „la un pas de o declarație de război”, în opinia lui Anders Aslund, membru senior la Forumul Lumii Libere de la Stockholm.

Președintele rus și-a reiterat afirmația că rușii și ucrainenii sunt „un singur popor”, sugerând că patria sa a fost „jefuită” atunci când Ucraina și-a câștigat independența față de URSS.

În altă parte a eseului, el a oferit amenințări mai deschise la adresa Kievului, declarând: „Sunt încrezător că adevărata suveranitate a Ucrainei este posibilă numai în parteneriat cu Rusia”.

Câteva luni mai târziu, el și-a trimis zecile de mii de trupe la graniță.

În total, în prezent există aproximativ 127.000 de ruși în poziție ofensivă – dintre care 21.000 fac parte din diviziile maritime și aeriene – conform ministerului ucrainean al apărării, fără a-i lua în calcul pe cei 30.000 suplimentari din Belarus.

Regatul Unit și SUA au acordat recent sprijin militar Ucrainei și staționând 350 de soldați în Polonia, cu alți 1.000 în așteptare.

Cu toate acestea, este posibil ca astfel de gesturi să se dovedească  a fi un confort rece pentru Kiev, dacă va fi confruntat cu amenințarea unei invazii ruse, având în vedere prăpastia semnificativă de forță militară dintre cei doi potențiali combatanți.

În timp ce Ucraina are sub 250.000 de soldați și caută să adauge alți 130.000 în rândurile sale, Rusia are aproape un milion de soldați la dispoziție. De asemenea, este mult mai avansată din punct de vedere militar. 

Vorbind despre disparitatea dintre cele două armate, Vadim Pristaiko, ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit, a spus că este regretabil că țara sa nu face parte din NATO.

„Nu facem parte din această familie și ne confruntăm singuri cu cea mai mare armată din Europa”, a spus el.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat în mod repetat că Rusia intenționează să invadeze și a contestat că armele occidentale livrate Ucrainei, propriile manevre militare ale țării și zborurile aeronavelor NATO sunt cu adevărat de vină pentru creșterea tensiunilor.

Dar, poate ca un preludiu al invaziei, mai mult de o duzină de site-uri web ale guvernului ucrainean au fost sparte în ianuarie. Ministerul de Externe al țării a spus că este prea devreme pentru a spune cine este de vină, dar a adăugat în mod clar că „există un istoric lung de atacuri cibernetice rusești împotriva Ucrainei”.

Hackerii au lăsat un mesaj de rău augur pe site-urile web pe care le-au dezactivat. "Ucrainieni! Toate datele dumneavoastră personale au fost încărcate în rețeaua publică. Toate datele de pe computer sunt distruse, este imposibil să le recăpătați”, informează The Independent.

„Toate informațiile despre tine au devenit publice, fie-ți frică și așteaptă-te la ce este mai rău. Acest lucru este pentru trecutul, prezentul și viitorul tău”, a adăugat mesajul.