Se estimează că în interiorul cercului arctic se afla 13% din rezervele nedescoperite de petrol ale lumii și 30% din rezervele de gaze naturale – o cantitate de trei, respectiv de cinci ori mai mare decât rezervele actuale ale Statelor Unite.
În ultimele patru decenii, aproape 40% din calota glaciară s-a topit, astfel că exploatarea acestor resurse ar putea fi curând fezabilă economic. Dacă încălzirea globală continuă, nu doar că se deschid noi orizonturi industriale în Oceanul Arctic, dar fluxurile comerciale internaționale se reconfigurează.
Navele cargo care transportă mărfuri din Asia în Europa prin Canalul Suez petrec pe mare cu 10 – 15 zile în plus decât dacă ar călători prin nordul continentului. În prezent, ruta nordică este navigabilă între două și patru luni pe an, însă Moscova și-a propus ca până în 2030 aceasta să poată fi parcursă fără întreruperi.
Construcția celor mai mari spărgătoare de gheaţă din lume a devenit astfel proiect național. Dacă Statele Unite au doar doua spărgătoare în zona arctică, dintre care cel mai puternic a fost construit in anii ’70, Rusia are peste 40 de spargatoare de gheață și alte 9 în etapa de dezvoltare.
Rusia, Statele Unite, Canada, Danemarca și Norvegia încearcă să-și asigure fiecare jurisdicția asupra unor părți ale Arcticii
Ca parte a eforturilor sale de a-și extinde puterea, armata rusă a reconstruit și întărit multe baze în regiunea polară, cu piste de aterizare, echipamente de supraveghere și sisteme de apărare anti-aeriană.
Peste câteva zile reprezentanți ai țărilor cu teritorii în zona limitrofă Oceanului Arctic se vor aduna la Reykjavik să discute problema delimitării platformelor continentale pe care urmează să le controleze fiecare dintre ele. Discuția are mize atât militare, cât mai ales economice, în cadrul summitului Consiliului Arctic.
Problema cea mai spinoasă este generată de pretențiile Rusiei care sunt atât de mari, încât ar lăsa complet Danemarca și Canada fără platoul continental pe care acestea îl revendică. Mai mult, Rusia vrea să includă până și Polul Nord în zona sa de exclusivitate economică.
Acutizarea disputei este generată de încălzirea climei din această regiune, proces în urma căreia a devenit fezabilă exploatarea resurselor minerale din regiune și utilizarea pe scară largă a căilor comerciale maritime.
Potrivit legii internaționale, zona Polului Nord nu poate fi revendicată de către nicio țară
În schimb, țările din regiune au dreptul la delimitarea apelor teritoriale până la 22 km în largul mării și o zonă de exclusivitate economică de 200 mile marine, echivalentul a circa 370 km. În zona de exclusivitate economică, doar respectiva țară are dreptul să pescuiască sau să exploateze resursele minerale, în timp ce altor țări doar le este permis să tranziteze zona cu navele lor comerciale.
Ministerul rus al Apărării a dus, luni, o echipă de jurnalişti în Zona Arctică pentru a le arăta sistemele de rachete şi radare din cea mai nordică bază militară, Trefoil. Unitatea militară este în Arhipeleagul Franz Josef Land din Oceanul Arctic.
La 600 km de Polul Nord, pe un teritoriu de peste 14.000 mp, soldaţii ruşi au construit pe ruinele unei foste baze sovietice un complex capabil să funcţioneze autonom aproape un an şi jumătate, în formă de trifoi vopsit în culorile steagului rus: alb, albastru şi roşu.
Baza este dotată cu o staţie de epurare şi de încălzire a apei, o centrală electrică, dar şi o clinică, o sală de sport, un cinematograf, o saună şi o biserică.Toate sunt legate prin tuneluri încălzite care le permit celor 150 de militari să nu iasă în frigul polar decât în caz de necesitate.
Rusia şi-a modernizat în ultimii ani şi baza militară din insula Alexandra Land, din apropierea Nagurskoye, unde locuiesc doar militari. Pe lângă sisteme de rachete şi radare, a fost construită o pistă unde poate opera orice tip de aeronavă.
„Inamicul nu va trece!” le-a declarat jurnaliştilor comandantul bazei, Ivan Glushchenko, în condiţiile în care sunt tensiuni între Rusia şi celelalte ţări arctice (Statele Unite, Canada, Norvegia, Danemarca, Suedia, Finlanda şi Islanda) pentru delimitarea platourilor continentale.
Washingtonul a acuzat anterior Moscova că le solicită navelor străine să-i ceară permisiunea de trecere şi le impune prezenţa unor piloţi ruşi la bord, ameninţându-le cu folosirea forţei dacă nu se supun acestor condiţii.
''Am văzut că Rusia avansează pretenţii maritime ilegitime, în special regulile sale pentru navele străine care tranzitează Ruta Maritimă de Nord, care nu corespund dreptului internaţional'', a declarat Blinken la o conferinţă de presă în capitala Islandei, Reykjavik, unde a venit pentru a participa la reuniunea Consiliului Arcticii.
''Avem îngrijorări faţă de unele activităţi militare sporite în Arctica'', ceea ce sporeşte riscul unor ''accidente şi erori de calcul'', a mai spus Blinken, acuzând de asemenea Rusia că ''subminează obiectivul comun al unui viitor paşnic şi sustenabil pentru această regiune''.
