Ministerul Apărării din Belarus a declarat că două bombardiere strategice rusești Tu-160 au practicat curse de bombardare la poligonul de tragere Ruzany, situat în Belarus la aproximativ 60 de kilometri est de granița cu Polonia. Ca parte a antrenamentului comun, avioanele de luptă din Belarus au simulat o interceptare, a spus ministerul.
Misiunile au marcat a doua oară în două zile când Rusia și-a trimis bombardierele cu capacitate nucleară pe cerul de deasupra Belarusului.
O pereche de bombardiere rusești Tu-22M3 cu rază lungă de acțiune au zburat cu o patrulă similară miercuri, iar mijloacele de apărare aeriană din Belarus au practicat interceptarea acestora.
Ministerul Apărării din Belarus a spus că astfel de zboruri cu bombardiere rusești vor fi efectuate în mod regulat.
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a recunoscut joi că i-a cerut omologului său rus Vladimir Putin să-l ajute la supravegherea frontierelor Belarusului cu UE.
Lukașenko a numit joi bombardierele rusești un răspuns necesar la tensiunile de la granița Belarus-Polonia.
''Da, sunt bombardiere capabile să transporte arme nucleare. Dar nu există altă opțiune. Trebuie să vedem ce fac ei dincolo de frontierele noastre'', a spus președintele, care este în funcție din 1994.
''Au trimis bombardiere strategice escortate de avioanele noastre de vânătoare. Trebuie să monitorizăm permanent situaţia la graniţă'', a motivat el.
Rusia a sprijinit ferm Belarus pe fondul unui impas tensionat în această săptămână, când mii de migranți și refugiați, majoritatea din Orientul Mijlociu, s-au adunat de partea belarusă a graniței cu Polonia în speranța de a trece în Europa de Vest.
Uniunea Europeană l-a acuzat pe președintele autoritar al Belarusului, Alexander Lukașenko, că a încurajat trecerea ilegală a frontierei ca un „atac hibrid” pentru a riposta la sancțiunile UE asupra guvernului său pentru reprimarea disidenței interne după realegerea disputată a lui Lukașenko din 2020.
Belarus neagă acuzațiile, dar a spus că nu va mai opri refugiații și migranții să încerce să intre în UE.
Ministerul Apărării din Belarus a acuzat joi Polonia de o acumulare militară „fără precedent” la graniță, declarând că controlul migrației nu justifică concentrarea a 15.000 de militari susținuți de tancuri, mijloace de apărare aeriană și alte arme.
„Se pare mai degrabă formarea unui grup de forțe de lovitură”, a spus ministerul, adăugând că acumularea militară poloneză a determinat Belarus să răspundă cu acțiuni „atât în mod independent, cât și în cadrul acordurilor existente cu aliatul nostru strategic”, o referire la Rusia.
Rusia și Belarus au un acord de uniune care prevede legături politice și militare strânse. Lukașenko a subliniat necesitatea de a stimula cooperarea militară în fața a ceea ce el a descris drept acțiuni agresive ale aliaților NATO.
Colonelul general pensionar Leonid Ivashov, fostul șef al departamentului de cooperare externă al Ministerului rus al Apărării, a declarat că zborurile cu bombardiere rusești deasupra Belarusului au fost menite să demonstreze sprijinul Moscovei pentru aliatul său pe fondul tensiunilor crescânde.
„Experimentele militare și zborurile cu bombardiere fac parte din antrenamentul pentru acțiuni comune”, a spus Ivashov, citat de agenția de presă Interfax. „Este necesar pentru a preveni un posibil conflict militar care ar putea escalada într-un mare război. Este necesar să ne demonstrăm pregătirea.”
Pe fondul tensiunilor de la granița Belarus-Polonia, Rusia a susținut ferm Belarus, acuzând că Occidentul a destabilizat Orientul Mijlociu și, prin urmare, poartă responsabilitatea pentru migranții și refugiații care caută siguranță în Europa.
În același timp, Moscova a respins cu furie afirmația Poloniei conform căreia Rusia a contribuit la stimularea unei situații cu dimensiuni umanitare și politice.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a remarcat miile de trupe care au fost dislocate de ambele părți ale graniței polono-belaruse și a spus că „este un motiv de îngrijorare profundă a tuturor oamenilor trezi din Europa”.
Întrebat despre cererea cancelarului german Merkel ca președintele rus Vladimir Putin să-și exercite influența asupra Belarusului, Peskov a răspuns că „Rusia, ca toate celelalte țări, încearcă să ajute la rezolvarea situației”. El a spus că Putin a rămas în contact cu Lukașenko, dar nu a dat detalii, potrivit AP.
Transportatorul național de pavilion al Rusiei, Aeroflot, a răspuns la informațiile conform cărora UE se gândește la sancțiuni împotriva companiei aeriene pentru presupusa implicare a acesteia în aducerea refugiaților și migranților în Belarus. Aeroflot a respins ferm afirmația.
„Informațiile despre participarea sau asistența Aeroflot în organizarea transportului în masă al migranților către teritoriul Belarus nu sunt conforme cu realitatea”, a spus compania aeriană într-un comunicat.
Aeroflot a remarcat că nu efectuează zboruri regulate sau charter către Irak sau Siria și că nu a avut zboruri între Istanbul și Minsk.
Întrebat despre rapoartele privind posibilele sancțiuni ale UE împotriva Aeroflot, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Peskov a subliniat negarea companiei aeriene de a transporta cu bună știință solicitanți de azil îndreptați către Europa.
„Să sperăm că astfel de idei nebunești există doar în acele farse de presă”, a spus el într-o conferință telefonică cu reporterii.
