Miniştrii de externe din Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Irlanda, Letonia, Lituania, Norvegia, Polonia, România şi Suedia solicită, într-o scrisoare comună, statelor G7 să ia măsuri suplimentare pentru a reduce veniturile obţinute de Rusia din exporturile sale de energie.
„Cu aceste venituri, Rusia îşi finanţează agresiunea continuă în Ucraina, în contextul în care o treime din veniturile Rusiei şi două treimi din exporturile sale sunt legate de transportatorii de energie”, se arată într-un comunicat al MAE român transmis vineri.
Potrivit MAE, cele 12 state „au susţinut în mod constant adoptarea celor mai dure măsuri restrictive posibile împotriva Rusiei”.
G7 este încurajat, astfel, să utilizeze plafonul preţului petrolului pentru a se asigura că acesta continuă să servească drept un instrument semnificativ în limitarea fluxurilor de venituri ale Rusiei, să impună sancţiuni suplimentare navelor „flotei fantomă” ale Kremlinului şi actorilor implicaţi şi să ia în considerare măsuri suplimentare care vizează transportul maritim al exporturilor de origine rusească, a precizat MAE.
„Rusia utilizează «flota fantomă» pentru a-şi finanţa maşinăria de război, iar navele acesteia sunt adesea vechi şi în stare precară, prezentând riscuri pentru mediu, siguranţa maritimă şi securitate în Europa şi în apele noastre”, au transmis semnatarii.
Unele țări din UE refuză orice încercare de a scăpa de dependența de energia rusească
Slovacia și Ungaria, două țări foarte dependente de gazul rusesc, refuză constant să încerce să găsească alte surse, pentru a nu mai finanța mașinăria de război a Rusiei. Cei doi prim-miniștri din aceste țări sunt apropiați de regimul de la Kremlin și merg deseori la Moscova să discute cu dictatorul rus sau cu acoliții săi.
Prim-ministrul slovac, Robert Fico, a avut schimburi acide de replici pe acest subiect cu Volodimir Zelenski, după închiderea fluxului de gaze prin Ucraina, şi a ameninţat că Slovacia va sista furnizarea de energie electrică pentru Ucraina dacă aceasta opreşte tranzitul gazului rusesc.
„Se pare că Putin i-a dat lui Fico ordinul de a deschide al doilea front energetic contra Ucrainei, pe seama intereselor poporului slovac.
Doar aşa pot fi explicate amenințările lui Fico cu tăierea livrărilor de energie în Ucraina în această iarnă, în timp ce Rusia ne atacă centralele electrice şi rețeaua energetică”, a scris Zelenski pe Twitter.
România şi alte 9 ţări din UE au cerut și interzicerea importului de gaz lichefiat din Rusia
România și alte nouă țări au subliniat că Rusia a câștigat 200 de miliarde de euro din vânzările de combustibili fosili către UE de la începutul războiului Ucraina, în februarie 2022, iar importurile de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia au crescut cu 11% în prima jumătate a anului 2024.
„Capacitatea Rusiei de a-și susține eforturile de război este profund legată de veniturile sale din energie”, se arată în document. „Trebuie să facem un pas înainte și să abordăm problema creșterii importurilor de gaz natural lichefiat rusesc. Ca obiectiv final, este necesar să interzicem importul de gaz și GNL din Rusia cât mai curând posibil.”
În ciuda angajamentelor europene de a reduce dependența de Rusia, Moscova rămâne un furnizor major de LNG transportat pe mare către blocul european. Datele colectate de firma de informații Kpler, consultate de Politio, arată că UE a importat 472.000 de tone metrice de gaz natural lichefiat de la începutul acestui an, o cantitate semnificativ mai mare decât media înainte de război.
Deși este posibilă o eliminare treptată a gazului rusesc, grupul de țări solicită ca Bruxelles-ul să intensifice sancțiunile împotriva flotei de tancuri GNL a Rusiei, „interzicând ancorarea și serviciile maritime pe teritoriul UE”.
