Actuala administraţie a SUA şi-ar putea revizui în următoarele luni planurile legate de desfăşurarea unor elemente ale sistemului de apărare antirachetă american în Europa Centrală, a declarat fostul ambasador american în Rusia, Alexander Vershbow, în prezent asistent al secretarului pentru apărare al SUA pe probleme de securitate internaţională, într-un interviu acordat agenţiei Interfax, citat de Kiev Post.
?O schimbare în planurile (privind scutul de apărare antirachetă) este de aşteptat în următoarele luni?, arăta fostul diplomat, adăugând că nu poate să spună cu exactitate ziua sau data la care se va întâmpla acest lucru, însă este vorba de lunile care vin.
Acesta amintea că se poartă consultări cu aliaţii şi cu Rusia pentru a identifica varianta optimă de apărare de ţări precum Iranul sau Coreea de Nord, care dezvoltă programe de rachete cu rază lungă de acţiune ?Sistemul de apărare antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei, întrucât aceasta dispune de posibilităţi mult mai complexe de lansare a rachetelor?, a spus Vershbow, ezitând să afirme care dintre variantele în prezent discutate la Washington va avea câştig de cauză.
Iran: Opozant acuză că prizonierii au fost torturaţi
Candidatul la preşedinţia Iranului învins la alegerile din iunie Mehdi Karoubi susţine pe siteul său personal că unele persoane arestate la protestele de stradă după alegeri au fost torturate până au murit.
Deşi autorităţile nu au comentat, televiziunea de stat a prezentat relatările unor deţinuţi care susţin că au fost trataţi corect.
Ultimele declaraţii ale candidatului vin în continuarea celor de duminică, când arăta că unii protestatari au fost violaţi în închisoarea Kahrizak, în timp ce alţii au fost forţaţi să poarte gardieni în spate după ce au fost dezbrăcaţi, scrie Reuters.
"Observăm că într-o ţară islamică, unii tineri sunt bătuţi până la moarte doar pentru că au strigat sloganuri în protestele postelectorale," scrie Karoubi.
Acesta mai susţine că gardienii i-au pus pe unii deţinuţi unul deasupra celuilalt în timp ce erau goi.
Acuzaţiile au fost respinse de autorităţi ca "neavând nici o bază."
Atentatorul de la Lockerbie, aproape de eliberare
Atentatorul cu bombă de la Lockerbie, Abdelbaset Ali Mohmet al-Megrahi, care are cancer la prostrată, ar urma să fie eliberat din închisoare din motive medicale.
Megrahi este condamnat pe viaţă, din care trebuie să ispăşească minim 27 de ani în închisoare pentru explozia zborului Pan Am 103 deasupra oraşului scoţian Lockerbie, în 1998, când au murit 270 persoane, aminteşte AFP.
Fostul agent libian va fi explulzat în ţara natală după anunţul de săptămâna viitoare al secretarului scoţial al Justiţiei Kenny MacAskill, scrie presa engleză.
Cu toate acesta oficialii subliniau că nu s-a luat nici o decizie.
Bărbatul în vârstă de 57 de ani a fost diagnosticat cu cancer anul trecut. Posibila sa eliberare a stârnit controverse atât în rândul familiilor victimelor, dar şi la nivel internaţional. SUA a subliniat că a arătat clar guvernului britanic şi altor autorităţi că acesta ar trebui să îşi execute în închisoare restul pedepsei.
Ipoteză: Vasul dispărut în Atlantic avea un transport secret
Vasul dispărut în Oceanul Atlantic ar putea transporta un cargo secret şi nu doar cherestea.
Două submarine nucleare ruseşti din Oceanul Atlantic şi flota efectuează în prezent misiuni de căutare a navei Arctic Sea, dispărută în acest ocean şi al cărei echipaj este rusesc.
Mihail Voitenko, editor al publicaţiei Sovfracht, aprecia că nava ce transporta cherestea în valoare de un milion de dolari din Finlanda în Algeria, ar mai fi putut avea la bord şi o încărcătură secretă, pentru care a fost atacată.
El amintea pentru postul de televiziune Russia Today că înainte de a ajunge în Finlanda a stat două săptămâni în Kaliningrad.
Cei 15 membri ruşi ai echipajului de pe cargoul maltez Arctic Sea, care se îndreptau dinspre Jakobstad (Finlanda) către Bejaia (Algeria), au raportat că au fost legaţi şi bătuţi de zece bărbaţi, care au pretins că sunt poliţişti suedezi şi au urcat la bordul navei pentru 12 ore, la 24 iulie, în largul Insulei suedeze Gotland, a declarat Ylva Voxby, ofiţer din cadrul serviciului de presă al poliţiei suedeze, explică Independent.
Aparent temându-se să contacteze poliţia suedeză, membrii echipajului au contactat managerii navei, o companie cu sediul din Arhanghelsk.
Ambasada rusă din Stockholm a informat poliţia abia ulterior, la 28 iulie, că managerii ruşi au pierdut contactul cu cargoul după ce acesta a trecut de Canalul Mânecii, a precizat Voxby.
Fost oficial al US Army recunoaşte acuzaţii de luare de mită
Un fost angajat civil al armatei americane a pledat vinovat la acuzaţiile de luare de mită pentru a direcţiona contracte de milioane de dolari către trei companii din zonele de conflict din Irak şi Afganistan.
Gloria Martinez, de 61 de ani, a recunoscut acuzaţiile procurorilor, care arătau că a ajutat trei companii să câştige contracte în schimbul unor m ite estimate la peste 400.000 de dolari, ce au inclus bani cash şi bijuterii.
Contractele valorau peste 75 milioane de dolari, relatează The Times.
Sentinţa este programată pentru 18 noiembrie, iar Martinez ar putea primi 35 de ani în închisoare şi sute de mii de dolari amendă.
Antena3.ro
