Noua bază militară ce urmează a fi creată în Kîrgîzstan este o măsură defensivă ce nu prezintă nicio ameninţare vreunei ţări, arată ministerul rus al Apărării. Acesta arăta că prezenţa militară pe teritoriul aliaţilor din Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC)-Kîrgîzstan şi Tadjikistan - este dictată de preocuparea pentru stabilitate regională şi securitate în faţa ameninţării terorismului internaţional.
Ambasadorul kîrgîz preciza anterior că Rusia ar dori baza militară aproape de graniţa cu Uzbekistan, fapt la care acest stat se opune, apreciind că s-ar ajunge la o militarizare şi destabilizare a regiunii, scrie RIA Novosti.
Kîrgîzstan deja mai găzduieşte o bază aerianp la Kant şi alte patru unităţi militare ruse.
OTSC cuprinde Armenia, Belorusia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Rusia, Uzbekistan şi Tadjikistan.
Japonia vrea să modifice Constituţia în scopuri militare
Japonia ia în considerare modificarea politicii sale pacifiste postbelice pentru a putea să folosească forţa şi să doboare rachetele care ar fi trase dinspre Coreea de Nord spre SUA.
Premierul Taro Aso a fost sfătuit să revizuiască Constituţia pentru ca Japonia să aibă dreptul la autoapărare colectivă. Controversata propunere face parte dintr-un program privind poziţia militară a Japoniei în cadrul unui plan pe cinci ani, ce urmează a fi finalizat până la finele anului, transmite The Telegraph.
O revizuire a interzicerii dreptului Japoniei la autoapărare colectivă a fost recomandată pentru a permite acestui stat să doboare rachete balisitice trase de Phenian şi care ar avea ca ţintă SUA. Pe lângă intrepretarea la extrem a constituţiei pacifiste postbelice a Japoniei, asemenea planuri irită vecini precum China sau Coreea de Sud care au încă vii amintirile acţiunilor militare ale Japoniei din război.
SUA neagă că Bill Clinton şi-a cerut scuze
Bill Clinton nu a oferit scuze pentru comportamentul jurnalistelor americane, care au fost salvate în urma vizitei fostului preşedinte american la Phenian. Presa coreeană relatase că Clinton şi-a cerut scuze de la gazdele sale pentru modul cum se comportaseră jurnalistele americane şi ?acţiunile lor ostile?.
Cele două jurnaliste americane deţinute în Coreea de Nord au fost eliberate, după ce liderul nord-coreean Kim Jong-Il le-a graţiat, şi au ajuns în Statele Unite alături de fostul preşedinte american Bill Clinton.
Anterior eliberării Casa Albă a fost în silenzio stampa pe acest subiect temându-se că un cuvânt greşit ar putea submina eforturile lui Clinton. Singura declaraţie a fost o dezminţire a faptului că Clinton ar fi dus un mesaj din partea preşedintelui Barack Obama pentru Kim Jong-Il.
Jurnalistele au fost eliberate după o misiune umanitară în Coreea de Nord a lui Bill Clinton şi sunt "în stare foarte bună de sănătate", a afirmat un oficial american de rang înalt, sub protecţia anonimatului, arată Washington Post.
Publicaţia se întreabă dacă s-a plătit un preţ acceptabil pentru eliberarea a ceea ce consideră a fi ostaticele regimului coreean. Administraţia a plătit o răscumpărare politică, atât prin acceptarea cererii lui Kim de a avea un trimis american de statura fostului preşedinte, cât şi prin acceptarea unei "amnistii" pentru jurnaliste în locul eliberării necondiţionate
Laura Ling, 32 de ani, ;i Euna Lee, de 36 de ani, jurnaliste la postul de televiziune Current TV, au fost arestate la 17 martie, dupa ce au păruns ilegal din China pe teritoriul nord-coreean.
Ele au fost condamnate în iunie la 12 ani de muncă silnică pentru trecerea frontierei fără autorizaţie, "denigrarea" regimului şi pentru o "infracţiune gravă" despre care judecătorii nord-coreeni nu au făcut precizări.
Executivul de la Londra, acuzat că a ascuns un raport incriminator
Guvernul de la Londra este acuyat că a încercat să ascundă un raport care arată că Ministerul Apărării a irosit miliarde de lire în fiecare an pentru proiecte pe care nu şi le permite, scrie The Guardian.
Raportul arată că ministerul iroseşte 1.5-2.5 miliarde pe an şi ar fi trebuit să fie prezentat parlamentulu înainte de vacanţa de vară, dar difuzarea sa a fost amânată deoarece premierul anunţa că va face parte dintr-o analiză mai mare. O sursă din cadrul guvernului declara că premierul "s-a panicat" din cauza concluziilor şi a intervenit pentru a împiedica publicarea.
Raportul de 300 de pagini recomandă o reformare radicală a birocraţiei din minister, cu opţiuni ce includ şi privatizarea unor agenţii ce se ocupă cu achiziţiile, arată şi The Telegraph..
Antena3.ro
