Preşedintele Lituaniei crede că ţara sa a găzduit închisori CIA
Preşedintele Lituaniei Dalia Gribauskaite a declarat că are suspiciuni indirecte că ţara sa ar fi găzduit o închisoare secretă a CIA pentru suspecţii de terorism.
"Nu am un răspuns clar. Am fost la Bruxelles când s-ar fi putut întâmpla. Am suspiciuni indirecte. Nu numai eu, ci şi comunitatea internaţională," declara aceasta, citată de AFP.
Gribauskaite a preluat funcţia de preşedinte în iulie, după ce a făcut parte din 2004 din Comisia Europeană.
Ea a promis să caute dovezi.
ABC scria că Lituania ar fi găzduit o închisare CIA pentru suspecţii Al-Qaeda, care a fost închisă în 2005.
Rusia doreşte să controleze 25% din piaţa combustibilului nuclear
Compania de stat furnizoare de combustibil nuclear TVEL doreşte să controleze 25% din piaţa mondială pe acest sector până în 2030. Compania acum controlează 17 procente din piaţa combustibilului pentru centralele nucleare. În 2008, erau 436 de reactoare în lume, iar în 2030 se va ajunge la 660, scrie RIA Novosti.
TVEL oferă combustibil pentru 76 de reactoare şi 30 de reactoare de cercetare din lume.
SUA face presiuni opoziţiei londoneze pentru aliaţii europeni
?Ministrul de Externe ? al Partidului Conservator din Marea Britanie, William Hague, se va întâlni cu secretarul american de stat Hillary Clinton, pe fondul temerilor administraţiei Obama despre politica europeană a acestei formaţiuni şi revoltei israeliene pentru alianţa acesteia cu partide de extremă dreapta cu presupuse legături antisemite şi neonaziste.
La Casa Albă există preocupare de faptul că euroscepticismul lui David Cameron, preşedintele partidului, ar putea submina capacitatea guvernului conservator de a influenţa evenimente din UE.
Grupuri evreieşti influente din SUA au cerut lui Clinton să discute despre decizia conservatorilor de a intra într-o coaliţie europeană cu un partid leton, ai cărui membri au participat la o comemorare anuală a unităţilor letone din armata Waffen-SS a lui Hitler, şi un politician polonez care a pus la îndoială necesitatea de se prezenta scuze pentru pogromul anti-evreiesc, arată The Guardian.
SUA analizează consecinţele deciziei lui Cameron ca partidul său să părăsească alianţa Partidului Popular European, ce include partidele cancelarului german Angela Merkel, a liderului francezNicolas Sarkozy pentru a forma un grup eurosceptic , Reformiştii şi Conservatorii Europeni, în principal cu partide de dreapta est-europene, printre care Partidul Justiţiei şi Legii din Polonia sau Partidul pentru Patrie şi Libertate din Letonia.
Politician: Generalii britanici ar trebui spânzuraţi pentru crime de război
Unii din cei mai respectaţi comandanţi militari ai Marii Britanii au fost atraşi într-un scandal cu Partidul Naţional Britanic, după ce liderul acestei formaţiuni i-a comparat cu generalii nazişti spânzuraţi pentru crime de război.
Nick Griffin, liderul PNB, i-a acuzat pe generali Sir Richard Dannatt şi Sir Mike Jackson, doi foşti şefi de stat major, de complicitate la războaiele ?ilegale? din Irak şi Afganistan, transmite The Daily Telegraph.
Atacurile lui Griffin vin după ce generalii s-au alăturat unei campanii contra tentativei PNB de ?fura valorile? Forţelor Armate prin folosirea de imagini şi sloganuri de război.
Summitul de la Copenhaga nu va aduce un tratat
Summitul asupra climatului de la Copenhaga din decembrie nu va oferi un tratat, ci un cadru politic favorabil reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, a opinat responsabilul de acest dosar din cadrul Naţiunilor Unite, Yvo de Boer, într-un interviu apărut în ediţia de marţi a Financial Times.
?Nu cred că vom obţine un nou tratat internaţional matur în cadrul convenţiei. Dacă luaţi în calcul cât de puţin timp a mai rămas până la conferinţa de la Copenhaga, este clar. Trebuie să ne concentrăm asupra unor imperative politice care să stabilească în mod clar modul în care ţările se angajează să reducă emisiile poluante?, a precizat cel mai înalt responsabil ONU în dosarul climei, informează de Financial Times.
?Aceasta presupune o decizie globală la Copenhaga, care să fixeze obiective individuale pentru ţările industrializate, care să decidă decidă cum se vor angaja cele mai importante ţări în curs de dezvoltare să reducă emisiile până în 2020 şi, să sperăm, care va plasa toate acestea în cadrul unui obiectiv pe termen lung?.
Antena3.ro
