Medvedev şi Ianukovici nu reuşesc să ajungă la un acord privind frontiera maritimă
Rusia şi Ucraina nu au reuşit să ajungă la un acord privind frontiera lor maritimă din strâmtoarea Kerci, care a rămas nedemarcată de la destrămarea Uniunii Sovietice .
Acordul pe această temă este crucial pentru eventuala eliminare a vizelor de intrare în UE pentru ucraineni.
"De această dată am eşuat în ajungerea la un acord pe această temă deoarece nu am avut prea mult timp. Dar vom continua să lucrăm asupra acestui subiect şi cred că vom ajunge la o decizie în viitorul apropiat", a declarat preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici după ce a discutat cu omologul său rus, Dmitri Medvedev, scrie RIA Novosti.
Cele două state vor înfiinţa o comisie specială care să se ocupe de această problemă.
Frontiera maritimă ruso-ucraineană din strâmtoarea Kerci, care leagă Marea Azov de Marea Neagră, a fost multă vreme un motiv de dispută între cele două ţări.
În vara lui 2003, o dispută aprinsă a izbucnit între Rusia şi Ucraina cu privire la insula Tuzla din strâmtoarea Kerci, generată de intenţia Rusiei de a construi un baraj pe insulă. Kievul a acuzat Moscova că îi încalcă teritoriul.
Ucraina a stabilit unilateral frontiera maritimă cu Rusia în anii '90, afirmând că s-a bazat pe graniţa administrativă din perioada sovietică. Rusia a negat în mod repetat existenţa unor frontiere administrative sovietice.
Rusia a rămas devotată unui acord privind folosirea comună a Mării Azov şi a strâmtorii Kerci, semnat în 2003 de preşedintele rus din perioada respectivă, Vladimir Putin, şi omologul său ucrainean, Leonid Kucima. Potrivit acordului, marea şi strâmtoarea rămân apele teritoriale atât ale Rusiei, cât şi ale Ucrainei.
Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, s-a întâlnit cu Ianukovici luni în timpul unei vizite oficiale de două zile în capitala fostei republici sovietice. Vizita este una dintre numeroasele întâlniri între cei doi lideri care marchează încercarea de redresare a relaţiilor ruso-ucrainene.
Cei doi şefi de stat au semnat declaraţii comune cu privire la securitatea europeană, securitatea Mării Negre şi la rezolvarea paşnică a conflictului transnistrean.
Iran: Franţuzoaica arestată pentru spionaj lucra pentru serviciile secrete
O tânără profesoară franceză eliberată de Iran după ce a fost reţinută pentru spionaj era de fapt angajată a serviciului francez de informaţii, susţine un fost oficial de top de la Paris.
Clotilde Reiss, 24 de ani, ce a fost reţinută timp de 10 luni în Iran sub acuzaţia de spionaj, a lucrat "foarte bine" pentru Franţa, arăta Pierre Siramy, fost oficial serviciului francez de informaţii externe DGSE, scrie The Daily Telegraph.
Acuzaţia a atras negări ale comunităţii de informaţii,
Siramy declara că aceasta nu a fost spion în sensul clasic al cuvântului, ci lucra "à l'anglaise"- preda informaţii oe bază amicală pentru binele ţării.
Aceasta ar fi dat informaţii despre politica internă după alegerile prezidenţiale de anul trecut din Iran şi despre un sit nuclear în oraşul Isfahan , unde ucra ca asistent universitar.
Surse din cadrul serviciului au negat însă.
Strauss-Kahn: Europenii trebuie să profite de criză şi să îşi perfecţioneze instituţiile şi euro
Europenii trebuie să profite de criza actuală pentru a-şi remodela instituţiile şi a perfecţiona euro, a declarat directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn.
"Euro nu este în prezent finalizat. Dacă liderii europeni vor ca UE să progreseze, dacă vor ca zona euro să fie o reuşită, trebuie să termine ce au început cu construcţia şi lansarea monedei unice", a afirmat şeful Fondului Monetar Internaţional , citat de SMH.
El a arătat că se aşteaptă ca europenii să profite de criză pentru a remodela şi reforma instituţiile europene, adăugând că moneda unică nu dispune de un mediu economic viabil în perioade de criză.
Strauss-Kahn a dat asigurări că actuala criză este numai a Greciei şi s-a declarat sigur că statul elen va depăşi problemele.
Şeful FMI a explicat că Grecia are dificultăţi de dezvoltare din cauza problemelor de competitivitate.
Antena3.ro
