David Cameron cere G8 şi G20 să treacă la acţiune
Premierul britanic David Cameron a făcut apel la G8 şi G20 să treacă la acţiune, sugerând că cele două instanţe, care se reunesc de vineri până duminică în Canada, au devenit ?mari saloane pentru discuţii?.
Cameron, pentru care acestea vor fi primele summituri de când a preluat puterea în mai, consideră că reuniunile principalilor conducători ai lumii nu aduc rezultate pe măsura fastului ce le înconjoară. Şeful guvernului britanic, care va avea întrevederi bilaterale cu preşedinţii american Barack Obama, rus Dmitri Medvedev şi chinez Hu Jintao, a scris un editorial pentru cotidianul canadian Globe and Mail. ?Merg la G8 şi G20 la Muskoka şi Toronto cu obiectivul de a face în aşa fel încât aceste summituri să produc rezultate pentru oameni'? scrie acesta, citat de AFP.
?De prea multe ori se întâmplă ca aceste reuniuni internaţionale să nu aducă rezultate pe măsura fastului lor şi a promisiunilor ce sunt făcute' cu toate că intenţii bune sunt puse în comun în timpul unor întrevederi constructive. După aceea, aceste intenţii rareori par să producă rezultate prin intermediul unei acţiuni globale reale, tangibile. Şi când ne regăsim un an mai târziu, constatăm că lucrurile nu au avansat cu adevărat'? a explicat liderul conservator. ?Deci, provocarea pentru G8 şi G20 este de a deveni ceva mai mult decât nişte saloane mari de discuţie'? a rezumat Cameron, înainte de cere omologilor să se concentreze pe ?priorităţile cheie?
Medvedev ar putea candida la preşedinţia Rusiei în 2012
Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, declara, joi, că ar putea candida la alegerile prezidenţiale din 2012 din Rusia, dacă reuşeşte să implementeze proiectele sale şi îşi asigură sprijinul populaţiei, arată RIA Novosti.
În cadrul unui discurs la Stanford University, acesta adăuga că funcţia de şef al statului este o misiune plină de provocări pentru orice politician.
Pe de altă parte, nici actualul premier Vladimir Putin nu a exclus candidatura, iar sondajele de opinie le dau celor doi şanse egale.
Franţa propune o anchetă internaţională în Kîrgîzstan
Franţa a propus deschiderea unei anchete internaţionale a violenţelor din Kîrgîzstan.
Ministerul francez de exterene aprecia că este necesarul efortul combinat al ONU, Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi Uniunea Europeană pentru a rezolva criza din statul central-asiatic, comunică Xinhuanet.
"O anchetă internaţională a violenţei din sudul ţării poate contribui la stabilizare şi reconciliere naţională," se aprecia în comunicat. Ministrul francez de externe a discutat situaţia din Kîrgîzstan în timpul unei întâlniri cu omologii săi din Rusia, Polonia şi Germania
Ciocnirile entice dintre uzbeci şi kîrgîzi au dus la moartea a circa 214 persoane.
OMC: Presiunea protecţionistă este legată de şomaj
Atâta timp cât şomajul va fi mare, va exista presiune pentru a a menţine în funcţue măsurile protecţioniste comerciale, crede directorul general al Organizaţiei Mondiale a Comerţului.
Întrebat de ce nu a existat un mare război comercial, Pascal Lamy declara în faţa Consiliului pentru Relaţii Externe din New York că are legătură cu structurile existente, precum "disciplinele internaţionale puternice."
"Pentru moment, nu am ieşit încă din pădure. Atâta timp cât şomajul rămâne ridicat după standardele istorice, ceea ce încă este cazul, va exista şi presiunea protecţionistă," declara Lamy, preluat de Reuters.
El aprecia că este foarte probabil ca şomajul să rămână ridicat încă 18 luni sau doi ani, ceea ce este, conform afirmaţiilor sale, un scenariu destul de optimist.
Lamy, care va participa la summitul G20 din Toronto, pe 25-27 iunie, a evitat un răspuns referitori la dacă runda de negocieri de la Doha este moartă.
"Nu, negocierile internaţionale nu mor niciodată. Că este vorba de dezarmare, vânarea balenelor sau comerţ, nu mor niciodată, ci durează mai mult" .
Joi, la Geneva, SUA a folosit un limnaj neobişnuit de dur acuzând China că amână discuţiile comerciale, apreciind că runda de la Doha va rămâne blocată şi un acord imposibil până ce Beijing şi alte economii emergente nu se alătură unor negocieri serioase pentru a-şi deschide pieţele.
În timp ce China amână, există semne însă că Brazilia şi India doresc să negocieze, declara ambasadorul american la OMC, Michael Punke.
Rusia va schimba Flota de la Marea Neagră
Rusia a decis să îşi reviziuască complet vechea Flotă de la Marea Neagră până în 2020, iar primul vas va începe a fi construit încă din acest an.
Amiralul Vladimir Vîsoţi, comandantul marinei ruse, declara că Flota de la Marea Neagră va primi 15 nave noi în următorii 10 ani, iar vasele de război vor fi într-un raport de doi la unu cu submarinele.
Aceste nave sunt incluse în programul de dotare al armatei, ce urmează a fi aprobat în această toamnă.
Preşedintele rus a aprobat programul în valoare de 419.3 miliarde de dolari, explică Vedomosti.
De fapt Flota rusă de la Marea Neagră va fi complet modernizată. Acum aceasta are şase nave principale de război, două anti-submarin, trei vase de escortă şi 20 nave rapide şi anti-submarin mici, iar unele din acestea au fost construite în anii 60.
Experţii ruşi notează că războiul din Georgia din 2008 a devenit cea mai puternică motivaţie pentru modernizarea flotei.
Deşi nu toate noile nave au fost aprobate, acestea vor include trei submarine upgradate Project 636 Varşavianka (clasa Kilo), 3-4 fregate Proiect 11356 Krivak şi şase nave de artilerie Proiect 21632 clasa Tornado
Noua flotă ar putea costa circa 3,2 miliarde de dolari.
Moscova comandă 50 de aeronave Boeing 737
Preşedintele american Barack Obama şi constructorul aeronautic Boeing au anunţat că o companie de stat rusă a încheiat un acord pentru achiziţionarea a 50 de avioane Boeing, în valoare totală de patru miliarde de euro, transmite Reuters.
Barack Obama, care a făcut anunţul la capătul unei întrevederi cu omologul său rus Dmitri Medvedev la Washington, a explicat că această comandă se înscrie în cadrul unei serii de acorduri comerciale şi de investiţii între cele două ţări. 'În conformitate cu iniţiativa naţională de exporturi a administraţiei mele, aceasta cuprinde vânzarea a 50 de avioane Boeing în valoare de patru miliarde de dolari ce ar putea adăuga 44.000 de noi locuri de muncă în industria aeronautică americană', a spus afirmat liderul american.
Antena3.ro