Franţa şi-a apărat decizia de a vinde Rusiei patru nave de asalt, în pofida reticenţei SUA şi a protestului vehement din partea statelor baltice. Un oficial al ministerului apărării de la Paris arăta că Rusia a abordat iniţial Franţa pentru o navă din clasa Mistral, dar acum doreşte patru asttfel de transportatoare de elicoptere.
Jacques de Lajugie, şeful diviziei internaţionale de producţie armament, arăta că Franţa analiza comanda Rusiei şi că nicio decizie nu a fost luată la nivel politic, transmite AFP.
Dacă afacerea este aprobată, ar fi primul asemenea transfer de tehnologie militară la scară largă din partea unui membru NATO spre Moscova. Oricum ministrul Apărării, Herve Morin, a apărat principiul din spatele acordului.
La o conferinţă cu omologul american, acesta declara că negocierile arată că Rusia este acum considerată patener în securitate europeană.
"Nu putem pe de o parte să aducem Rusia la construirea securităţii şi în acelaşi timp să considerăm că Rusia nu s-a schimbat profund din 1991".
Ministrul SUA pentru Apărare, Robert Gates, a manifestat preocuparea sa şi la întâlnirea cu preşedintele francez. El ar fi arătat că îngrijorarea Washingtonului este legată mai mult de semnalul politic transmis Moscovei decât de o ameninţare.
Mistral este al doilea vas ca dimensiune în flota franceză, cu 200 metri, şi poate transporta elicoptere, maşini blindate, tancuri şi trupe.
Italia susţine că miliţia iraniană a atacat ambasada sa
Italia a anunaţt că zeci de membri ai miliţiei de fanatici religioşi Basij a încercat să atace ambasada sa din Teheran, marţi, deşi presa iraniană a descris incidentul ca un protest al studenţilor şi nu a menţionat acte de violenţă.
Ministrul italian de externe Franco Frattini declara în Senat că "circa o sută de Basij îmbrăcaţi civil au încercat să ia cu asalt ambasada strigând 'Moarte Italiei 'şi 'Moarte lui Berlusconi'", explică Reuters.
El a precizat că atacatorii au aruncat cu pietre, dar nu au provicat daune mari, iar poliţia iraniană a intervenit să oprească "asaltul."
Agenţia de presă iraniană IRNA relata că studenţi iranieni au protestat în faţa ambasadelor Italiei şi Franţei pentru a manifesta opoziţia faţă de ingerinţa acestor state în problemele interne iraniene.
Vicepreşedintele Nigeriei preia puterea
Vicepreşedintele Nigeriei, Goodluck Jonathan, a preluat controlul ţării după un vot în parlament, care a hotărât că trebuie să îl demită pe preşedintele în funcţie, care este plecat de mai multe luni din ţară pentru a urma un tratament medical.
Liderul ales Umaru Yar'Adua a părăsit Nigeria în noiembrie pentru a se interna într-un spital din Arabia Saudită. Absenţa sa prelungită a provocat o criză ce practic a blocat activitatea guvenului, scrie The Daily Telegraph.
Cele două camere ale parlamentului local au hotărât ca Jonathan să devină preşedinte şi comandant suprem până la revenirea lui Yar'Adua din Arabia Saudită.
Iniţiativa parlamentului este fără precedent şi nu are un fundament constituţional, dar subliniază nivelul la care instituţiile din Nigeria sunt testate de insistenţa grupului lui Yar'Adua că acesta este capabil să conducă.
Liderii regionali se întâlnesc să salveze Marea Baltică
Premierul rus şi alţi lideri din jurul Mării Baltice- Estonia, Danemarca, Norvegia, Letonia, Lituania organizează un summit la Helsinki pe fondul presiunilor crescânde de a curăţa una din cele mai poluate mări din lume.
Pescuită excesiv, înconjurată de o industrie poluantă şi neîngrijită, mare este atât de toxică încât femeile gravide nu ar trebui să mănâne peştele prins în Baltica, susţine Greenpeace.
În plus, viaţa marină este decimată, populaţia de foci ajungând în 100 de ani de la 100.000 la 2.000. Acum liderii regionali vor discuta despre cum să salveze marea. Ecologiştii însă sunt revoltaţi că Germania şi Polonia nu au trimis un lider de prim rang la summit, arată Baltic Course.
Organizatorii conferinţei arătau că o serie de companii, fundaţii şi persoane au făcut peste 130 de promisiuni pentru a salva Marea Baltică, ce merg de la inovaţii pentru reciclarea nutrienţilor din apele menajere la tehnologie pentru îmbunătăţirea comunicaţiilor între nave. Circa 90 de milioane de persoane locuiesc în jurul Mării Baltice. Principalele probleme de abordat constau în concentraţia prea mare de nutrienţi din apele menajere, îngrăşăminte agricole, pescuitul exesiv şi traficul naval.
Antena3.ro
