Reuters: România sau impasul luptei anticorupţie

La şase luni după aderarea la Uniunea Europeană, România şi Bulgaria nu au reuşit să demonstreze că au făcut progrese credibile în lupta împotriva corupţiei sistemice şi a crimei organizate, în pofida reformelor legislative ample, scrie Reuters într-o analiză difuzată vineri. Lipsa rezultatelor intensifică preocuparea la Bruxelles şi unele state ale UE consideră că duo-ul balcanic sărac a aderat prea devreme. Cele două ţări care au devenit recent membre ale UE sunt în continuare supuse monitorizării şi, dacă nu întrunesc cerinţele UE privind combaterea deficienţelor, s-ar putea confrunta cu sancţiuni după raportul din 27 iunie întocmit de Comisia Europeană.

Ambele state şi-au reformat sistemul de justiţie şi au adoptat legi ce prevăd înfiinţarea unor instituţii care să combată corupţia, în conformitate cu cerinţele UE. Dar observatorii spun că obţinerea unor rezultate este împiedicată de factorii de decizie ezitanţi, de disputele politice şi de administraţia ineficientă a statului. ?Nu am văzut vreo dovadă a rezultatelor, vreun impact asupra societăţii?, a declarat un diplomat european la Bucureşti, citat de Reuters.

?Autorităţile ar fi trebuit să producă mai multe dovezi că intenţionează să lupte împotriva corupţiei la toate nivelurile?, adaugă diplomatul. Observatorii spun că frauda este atât de înrădăcinată în sistemul român şi bulgar încât mulţi oameni politici din aceste ţări nu sunt dispuşi să pună în aplicare reforme eficiente. Sistemele judiciare sunt adesea prea apropiate de grupurile de delincvenţă, iar noilor legi le lipsesc mecanismele de punere în aplicare.

Adăugaţi la toate acestea disputele tot mai profunde din interiorul partidelor de guvernământ, în timp ce executivele de la Sofia şi Bucureşti văd cum le scade popularitatea, şi (veţi înţelege de ce) reformele aproape că au stagnat de la aderarea celor două la UE, în ianuarie. În România, arhitecta unei reforme comprehensive a sistemului judiciar, fostul ministru al justiţiei Monica Macovei, şi-a pierdut postul în aprilie din cauza certurilor dintre politicienii de la vârf. Observatorii spun că înlocuitorul ei, Tudor Chiuariu, este slab şi ineficient.

?Lupta împotriva corupţiei a intrat în marşarier. Nu este clar ce anume vrea să facă noul ministru al justiţiei. Se pare că ar vrea să reducă puterea procurorilor?, spune Sorin Ioniţă de la Societatea Academică Română. Un alt exemplu îngrijorător - în opinia observatorilor - este dosarul împotriva fostului premier al României, Adrian Năstase, tergiversat de luni de zile într-o dispută la Curtea Constituţională. Procesul este considerat un test al capacităţii sistemului juridic reformat de a judeca dosare de corupţie la vârf. Năstase, premier de stânga între 2000-2004, a fost pus sub acuzare în noiembrie sub acuzaţia de şantaj şi luare de mită în valoare de 1,4 milioane de euro. Procurorii au extins cazul în mai, afirmând că Năstase a oferit slujbe la stat în schimbul muşamalizării unor nereguli.

UPDATE: În replică la articolul Reuters, Ministerul Justiţiei critică agenţia de presă pentru că ar fi prezentat ?informaţii inexacte? şi cere jurnaliştilor să îşi ceară scuze public şi să rectifice ?erorile? din ştirea respectivă. ?Informaţia potrivit căreia lupta anticorupţie a intrat în marşarier este neadevărată. Numai în ultimele săptămâni un fost prim-ministru, un ministru în funcţie şi un fost preşedinte al României au fost puşi sub acuzare sau trimişi în judecată?, precizează comunicatul Ministerului Justiţiei citat de Mediafax.

Rompres