În ultimele zile, s-au înmulţit declaraţiile ferme şi chiar ameninţările cu folosirea dreptului de veto din partea mai multor guverne din Uniunea Europeană. Acestea se împart, în linii mari, în două tabere.
"Clubul bogaţilor", condus de Marea Britanie, este format din ţările care contribuie cu cele mai mari sume la bugetul comunitar şi cer reduceri drastice ale cheltuielilor. Germania, mai precaută, se pronunţă doar pentru limitarea bugetului la unu la sută din produsul intern brut al Uniunii.
De cealaltă parte, Franţa respinge orice tăiere a fondurilor pentru agricultură, deoarece este principalul lor beneficiar. Iar ţările mai recent primite în Uniune, reunite în grupul "Prietenii Coeziunii", nu acceptă reducerea fondurilor structurale şi de coeziune.
În aceeaşi tabără se situează alte ţări beneficiare ale bugetului Uniunii, ca Spania, Italia şi Portugalia. Ultimele două ameninţă să blocheze, prin veto, orice acord care nu le va satisface interesele.
Primul proiect de buget, elaborat de Comisia Europeană, a fost respins de ţările contributoare. Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a schiţat un nou buget în care cheltuielile au fost reduse cu 75 de miliarde de euro.
Proiectul său este, însă, foarte dezavantajos pentru România, care ar pierde opt miliarde de euro în intervalul 2014 - 2020, prin tăierea fondurilor structurale şi de coeziune.
Parlamentul României şi-a exprimat susţinerea pentru proiectul iniţial al Comisiei Europene. Herman van Rompuy doreşte să prezinte, la deschiderea summitului, o nouă propunere de buget, după discuţii bilaterale cu liderii tuturor statelor membre.
